Înalta Curte de Casație și Justiție a României

    Sub președinția domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție

    Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, conformându-se dispozițiilor art. 23 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, s-a întrunit în vederea examinării recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la încadrarea juridică a faptelor care, în raport cu conținutul lor concret, întrunesc atât elementele constitutive ale infracțiunii de viol, cât și pe cele ale infracțiunii de incest.

    Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea cerințelor legii, fiind prezenți 83 de judecători din totalul de 111 în funcție.

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

    Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, învederând că, în aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. b) din Codul penal, se impune ca raportul sexual cu o persoană de sex diferit, membru al familiei, cu care autorul este rudă în linie directă sau frate ori soră, săvârșit prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, să fie încadrat atât în infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. b¹) din Codul penal, cât și în infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 din același cod, în concurs ideal.

    În legătură cu aplicarea dispozițiilor art. 197 alin. 2 lit. b¹) și ale art. 203 din Codul penal, în raport cu prevederile art. 33 lit. b) din același cod, s-a constatat că instanțele judecătorești nu au un punct de vedere unitar, pronunțându-se în mod diferit cu privire la încadrarea juridică ce trebuie dată faptei de a întreține raport sexual cu o persoană de sex diferit, membru al familiei și rudă în linie directă sau frate ori soră, săvârșită prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința.

    Astfel, unele instanțe s-au pronunțat în sensul că fapta respectivă constituie numai infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. b¹) din Codul penal, considerând că încadrarea juridică în art. 203 din același cod, privind infracțiunea de incest, este absorbită în dispoziția de agravare de la alin. 2 lit. b¹) al art. 197 din Codul penal, care se referă la situația când „victima violului este membru al familiei”.

    Alte instanțe, dimpotrivă, s-au pronunțat în sensul că o atare faptă, săvârșită de autor asupra unui membru al familiei, cu care este rudă în linie directă sau frate ori soră, constituie atât infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. b¹) din Codul penal, cât și infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 din același cod, în concurs ideal.

    Aceste din urmă instanțe au procedat corect.

    Potrivit art. 197 alin. 1 din Codul penal, infracțiunea de viol constă în „Actul sexual de orice natură, cu o persoană de sex diferit sau de același sex, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința”, iar, în conformitate cu alin. 2 lit. b¹) din același articol, împrejurarea dacă „victima este membru al familiei” constituie agravantă.

    Pe de altă parte, prin art. 203 din Codul penal se prevede că „Raportul sexual între rude în linie directă sau între frați și surori” constituie infracțiunea de incest.

    Din prevederile acestui din urmă text de lege rezultă astfel că, în cazul în care violul a fost săvârșit asupra unui membru al familiei, care este rudă în linie directă cu autorul sau frate ori soră cu acesta, fapta este susceptibilă de a fi încadrată și în infracțiunea de incest.

    Sub acest aspect, este de observat că, în raport cu prevederile art. 33 lit. b) din Codul penal, există concurs de infracțiuni (ideal) atunci „când o acțiune sau inacțiune, săvârșită de aceeași persoană, datorită împrejurărilor în care a avut loc și urmărilor pe care le-a produs, întrunește elementele mai multor infracțiuni”.

    Așa fiind, față de prevederea menționată, raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este rudă în linie directă sau frate ori soră, prin constrângerea acesteia ori profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, constituie atât infracțiunea de viol, în forma calificată prevăzută de art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. b¹) din Codul penal, dacă victima este membru al familiei în accepțiunea art. 149¹ din Codul penal, cât și infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 din același cod, în concurs ideal.

    De aceea, în măsura în care victima raportului sexual săvârșit în condițiile prevăzute de art. 197 alin. 1 din Codul penal este rudă în linie directă sau frate ori soră cu autorul, fapta acestuia trebuie încadrată, după caz, în infracțiunea de viol prevăzută de acest text de lege și în infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 din Codul penal, dacă nu sunt aplicabile dispozițiile art. 149¹ din același cod, referitoare la „membru de familie”, sau în infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. b¹) din Codul penal și în infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 din Codul penal, dacă victima, rudă în linie directă sau frate ori soră, locuiește și gospodărește împreună cu făptuitorul.

    A considera altfel ar însemna a lipsi de eficiență dispoziția din art. 33 lit. b) din Codul penal, privind cumulul ideal de infracțiuni, ceea ce ar fi contrar reglementării de ansamblu a concursului de infracțiuni în sistemul de drept penal românesc.

    Ca urmare, ținându-se seama și de înțelesul restrâns dat noțiunii de „membru de familie” prin art. 149¹ din Codul penal, în raport cu care nici nu ar putea fi absorbit în forma agravată a infracțiunii de viol, prevăzută în art. 197 alin. 2 lit. b¹) din Codul penal, decât cazul în care ruda apropiată, victimă a violului, locuiește și gospodărește împreună cu făptuitorul, ar însemna să nu se dea nici o semnificație penală situației când victima, rudă în linie directă sau frate ori soră, nu ar locui și gospodări împreună cu făptuitorul, ceea ce ar fi inadmisibil, pentru că ar contraveni principiului echivalenței în incriminarea actelor infracționale.

    În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 23 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și ale art. 414² din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a se stabili că raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este rudă în linie directă sau frate ori soră, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, constituie atât infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 din Codul penal, cât și infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 din același cod, în concurs ideal, iar dacă victima – rudă apropiată – locuiește și gospodărește împreună cu făptuitorul, o atare faptă constituie infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 și alin. 2 lit. b¹) din Codul penal, în concurs ideal cu infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 din același cod.

    În aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. b) din Codul penal, referitoare la concursul de infracțiuni, stabilesc:

    Raportul sexual cu o persoană de sex diferit, care este rudă în linie directă sau frate ori soră, prin constrângerea acesteia sau profitând de imposibilitatea ei de a se apăra ori de a-și exprima voința, constituie atât infracțiunea de viol prevăzută de art. 197 alin. 1 din Codul penal și alin. 2 lit. b¹) din același articol (dacă victima locuiește și gospodărește împreună cu făptuitorul), cât și infracțiunea de incest prevăzută de art. 203 din Codul penal, în concurs ideal.

    Obligatorie, potrivit art. 414² alin. 2 din Codul de procedură penală.

    Pronunțată, în ședință publică, azi, 23 mai 2005.