Înalta Curte de Casație și Justiție a României

    Sub președinția doamnei judecător Lidia Bărbulescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

    Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la modul de sesizare a instanței în cazul infracțiunii de tulburare de posesie prevăzute în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

    Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fiind prezenți 84 de judecători din totalul de 113 aflați în funcție.

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie.

    Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul de a se stabili că, pentru infracțiunea de tulburare de posesie prevăzută în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005, sesizarea instanței se face din oficiu, prin rechizitoriu.

    În practica judiciară nu există un punct de vedere unitar cu privire la modul de sesizare a instanței în cazul infracțiunii de tulburare de posesie prevăzute în art. 220 din Codul penal, în conținutul ce i s-a dat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005.

    Astfel, unele instanțe, invocând prevederile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, au apreciat că în cazul infracțiunii de tulburare de posesie prevăzute în art. 220 din Codul penal, modificat prin Legea nr. 247/2005, plângerea prealabilă se adresează direct instanței de judecată dacă făptuitorul este cunoscut.

    Alte instanțe, dimpotrivă, s-au pronunțat în sensul că o atare plângere trebuie adresată organelor de cercetare penală, instanțele putând fi sesizate cu judecarea infracțiunii de tulburare de posesie prevăzute în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 247/2005, numai prin rechizitoriu emis de procuror.

    Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii.

    Prin art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală se prevede că, dacă făptuitorul este cunoscut, plângerea prealabilă se adresează instanței de judecată și în cazul infracțiunii prevăzute în art. 220 din Codul penal.

    Această prevedere însă nu poate avea aplicabilitate decât până la data modificării aduse art. 220 din Codul penal prin Legea nr. 247/2005.

    Într-adevăr, anterior acestei modificări, prin alin. 4 al art. 220 din Codul penal se prevedea că, în cazul infracțiunii de tulburare de posesie, „acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”, dacă imobilul se afla în posesia unei persoane private, precum și că „împăcarea părților înlătură răspunderea penală”.

    Dar, în urma modificării ce i s-a adus prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005, alin. 1, 2, 3 și 4 ale art. 220 din Codul penal au dobândit următorul cuprins:

    „Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, fără consimțământul acestuia sau fără aprobare prealabilă primită în condițiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

    Dacă fapta prevăzută în alin. 1 se săvârșește prin violență sau amenințare ori prin desființarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

    Dacă fapta prevăzută în alin. 2 se săvârșește de două sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.

    Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.”

    Din examinarea acestui nou conținut al art. 220 din Codul penal rezultă că, în prezent, punerea în mișcare a acțiunii penale, pentru infracțiunea prevăzută în acest text de lege, nu mai este condiționată de plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

    Or, în raport cu această nouă reglementare, potrivit căreia punerea în mișcare a acțiunii penale, pentru infracțiunea prevăzută de art. 220 din Codul penal, nu mai este condiționată de plângerea prealabilă a persoanei vătămate, dispozițiile art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, referitoare la obligativitatea adresării plângerii prealabile instanței de judecată, în cazul unei atare infracțiuni, au rămas fără aplicare.

    Așa fiind, modificarea adusă art. 220 din Codul penal prin Legea nr. 247/2005 impune să se considere că în cazul infracțiunii de tulburare de posesie, prevăzută în acest articol de lege, este obligatorie efectuarea urmăririi penale, iar instanța de judecată nu poate fi sesizată decât prin rechizitoriu emis de procuror.

    O asemenea concluzie este impusă și de reglementarea de ansamblu, vădit mai severă, dată conținutului infracțiunii de tulburare de posesie în urma modificărilor aduse art. 220 din Codul penal prin Legea nr. 247/2005. Această nouă reglementare subliniază că legiuitorul, reapreciind gradul de pericol social al infracțiunii respective, a înțeles să-l agraveze prin stabilirea de noi limite de pedeapsă, mai mari, precum și prin înlăturarea condiției referitoare la necesitatea plângerii prealabile adresate instanței de judecată, menținând totodată, față de specificul unei atare infracțiuni, posibilitatea ca răspunderea penală să fie înlăturată în urma împăcării părților.

    În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 414² din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că pentru infracțiunea de tulburare de posesie prevăzută în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005, sesizarea instanței se face din oficiu, prin rechizitoriu emis de procuror.

    Stabilesc că pentru infracțiunea de tulburare de posesie prevăzută în art. 220 din Codul penal, astfel cum a fost modificat prin articolul unic pct. 2 din titlul IX al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, sesizarea instanței se face din oficiu, prin rechizitoriu.

    Obligatorie, potrivit art. 414² alin. 2 din Codul de procedură penală.

    Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 iunie 2006.