Înalta Curte de Casație și Justiție a României

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

    Sub președinția domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

    Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit în vederea examinării recursului în interesul legii, formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu aplicarea dispozițiilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, referitor la posibilitatea consilierilor locali de a cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația reglementată prin art. 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

    Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 90 de judecători din totalul de 115 aflați în funcție.

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.

    Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii în sensul în care a fost formulat, cerând să se decidă că nu este posibilă cumularea de către consilierii locali a pensiei anticipate, respectiv a pensiei anticipate parțiale, cu indemnizația reglementată prin dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004.

    În practica instanțelor judecătorești s-a ivit o diversitate de soluții în legătură cu aplicarea dispozițiilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la posibilitatea cumulării de către consilierii locali a pensiei anticipate, respectiv a pensiei anticipate parțiale, cu indemnizația reglementată prin dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004.

    Astfel, unele instanțe au considerat că aleșii locali nu pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația reglementată prin dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004, deoarece aceștia nu fac parte din niciuna dintre categoriile sociale menționate în art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 care pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională.

    S-a motivat că adoptarea acestui punct de vedere se impune și pentru că prin art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 se prevede că, în cazul în care beneficiarul pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale se regăsește în vreuna dintre situațiile specificate în art. 5 alin. (1) pct. I și II din acea lege, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care s-a creat situația respectivă. Or, s-a relevat că, din moment ce în art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 se face referire expresă și la „persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective”, considerându-le asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, rezultă evident că și consilierii locali, care sunt aleși în această calitate, sunt exceptați de la posibilitatea de a li se acorda indemnizația prevăzută în art. 34 din Legea nr. 393/2004, dacă beneficiază de pensie anticipată sau de pensie anticipată parțială.

    Alte instanțe, dimpotrivă, s-au pronunțat în sensul că și consilierii locali beneficiari ai pensiei anticipate sau ai pensiei anticipate parțiale pot cumula această pensie cu indemnizația reglementată prin art. 34 din Legea nr. 393/2004.

    În motivarea acestei soluții s-a relevat că exercitarea de către consilierii locali a atribuțiilor ce le revin din această calitate nu reprezintă o activitate profesională în sensul prevederilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 19/2000, deoarece nu constă în prestarea unei munci cu regim continuu într-o anumită profesie sau meserie, ci în îndeplinirea de însărcinări cu caracter nepermanent, având la bază exercitarea unui mandat în interes public, iar nu personal.

    S-a mai subliniat că, de altfel, datorită caracterului nepermanent al veniturilor pe care consilierii locali le pot obține sub forma indemnizației de ședință, nici nu ar fi posibilă suspendarea pensiei anticipate, respectiv a pensiei anticipate parțial, în temeiul dispozițiilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000.

    Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii.

    Într-adevăr, potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificată prin art. I pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, între altele, „beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II”.

    Pe de altă parte, în art. 5 alin. (1) pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că „în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:

    I. persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;

    II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I”.

    Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali, reglementată prin art. 34 din Legea nr. 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.

    În această privință este de observat că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.

    O atare interpretare se impune câtă vreme în art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 s-a revăzut că „indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului București, după caz”, iar prin alin. (3) al aceluiași articol s-a limitat numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, la o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună, reglementare care, evident, nu ar permite aleșilor locali să realizeze din astfel de activități sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei în temeiul art. 52 din Legea nr. 19/2000.

    Ca urmare, se impune să se considere că obținerea în mod ocazional de către aleșii locali a 2-3 indemnizații lunare, reprezentând fiecare până la 5% din indemnizația lunară, după caz, a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului București, nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina suspendarea plății pensiei în sensul prevederilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000.

    În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată, precum și ale art. 329 din Codul de procedură civilă, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că dispozițiile art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004.

    Dispozițiile art. 92 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că:

    Persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004, cu modificările și completările ulterioare.

    Obligatorie, pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.

    Pronunțată în ședința publică din data de 4 iunie 2007.