Decizia nr. 12 din 18 februarie 2008 cu privire la consecinţele modificării preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în cazul infracţiunilor ce aduc atingere fondului forestier

  ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

– SECȚIILE UNITE –

    DECIZIA Nr. 12 din 18 februarie 2008                                                        Dosar nr. 71/2007

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 866 din 22/12/2008

 

Sub președinția domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-au întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind consecințele modificării (în sensul majorării) prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier.

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 87 de judecători din totalul de 114 aflați în funcție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Tiberiu Mihail Nițu, prim-adjunct al procurorului general.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru a fi admis în sensul de a se stabili că modificarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior intervenită după comiterea faptei conduce, în privința infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, ceea ce atrage achitarea inculpaților în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală.

 SECȚIILE UNITE,

     deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

În practica instanțelor judecătorești s-a constatat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la consecințele modificării (în sensul majorării) prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, intervenită după comiterea faptei, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier.

Astfel, unele instanțe, sesizate cu judecarea de fapte săvârșite înainte de majorarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, au dispus achitarea inculpaților, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, considerând că, în raport de majorarea prețului mediu al metrului cub de masă lemnoasă pe picior, dacă valoarea pagubei nu mai depășește de 5 ori prețul mediu al metrului cub de masă lemnoasă, faptele constituie doar contravenții la regimul silvic.

Într-un alt punct de vedere s-a apreciat că și în astfel de cazuri se impune condamnarea inculpaților, motivându-se că prețul mediu nu poate fi considerat element constitutiv al infracțiunii, ci doar criteriu pentru determinarea valorii pagubei de care depinde incriminarea, astfel că incidența sa trebuie raportată la momentul în care fapta s-a consumat.

În fine, alte instanțe au dispus achitarea inculpaților, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală, considerând că valoarea pagubei face parte din latura obiectivă a infracțiunii, iar în condițiile în care o atare cerință nu este îndeplinită, faptei îi lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii.

Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legale incidente în materia ce face obiectul recursului în interesul legii.

Potrivit art. 97 alin. 1 din Codul silvic, adoptat prin Legea nr. 26/1996, în vigoare la data formulării recursului în anulare, constituia infracțiune „tăierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră prevăzute la art. 6, dacă valoarea pagubei este de peste 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior sau dacă valoarea pagubei este sub această limită, dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de 2 ani”, prin alin. 2 și 3 ale aceluiași articol reglementându-se agravarea pedepsei în cazul când paguba este în valoare de peste 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior și, respectiv, în cazul când valoarea pagubei depășește de peste 50 de ori prețul mediu al aceleiași unități de masă lemnoasă pe picior.

Corelativ, prin art. 108 alin. 1 din actualul Cod silvic, intrat în vigoare la data de 27 martie 2008, se prevede că „tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se sancționează după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 4 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este mai mică decât limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului depășește limita prevăzută la lit. a);

c) cu închisoare de la 2 ani la 6 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;

d) cu închisoare de la 4 ani la 16 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei”.

Analiza comparativă a celor două reglementări succesive relevă că spre deosebire de actualul Cod silvic, ale cărui dispoziții se referă în mod explicit la evaluarea prejudiciului în raport cu „prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei”, dispozițiile corespunzătoare ale art. 97, 98, 102 și 104 din Codul silvic anterior nu conțineau o astfel de precizare, ci condiționau doar în mod generic încadrarea juridică a faptei de valoarea pagubei determinată pe baza prețului mediu al aceleiași unități de masă lemnoasă, fără specificarea momentului ce trebuie avut în vedere la stabilirea prețului.

Ca urmare, pentru faptele săvârșite anterior intrării în vigoare a actualului Cod silvic, determinarea valorii pagubei produse nu poate avea loc decât în conformitate cu principiul privind aplicarea legii penale mai favorabile, care impune să se ia în considerare, la incriminarea faptei, prețul pe unitatea de masă lemnoasă pe picior cel mai avantajos pentru făptuitor.

De aceea, într-o asemenea ipoteză, atunci când, de la săvârșirea faptei până la judecarea definitivă a cauzei, au intervenit una sau mai multe dispoziții cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei ce determină, prin cuantumul ei, fie incriminarea faptei, fie agravarea încadrării juridice, se impune ca în astfel de situații, în conformitate cu dispozițiile art. 13 din Codul penal, să se aplice legea cea mai favorabilă.

Așadar, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, majorarea ulterioară a prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior atrage raportarea cuantumului valorii pagubei produse prin fapta săvârșită anterior la noua limită valorică devenită criteriu de incriminare.

Cum numai o anumită valoare a pagubei produse poate atribui unei fapte îndreptate împotriva fondului forestier caracterul de infracțiune, este evident că neatingerea cuantumului acelei valori, ce constituie condiția pentru ca incriminarea să devină operantă, determină lipsa unei trăsături esențiale specifice laturii obiective a unor asemenea infracțiuni, respectiv neîntrunirea criteriului valoric necesar.

Ca atare, din moment ce intervenirea majorării prețului unității de masă lemnoasă pe picior, ulterior comiterii faptei, conduce la un cuantum superior, mai mare, al pagubei ce este susceptibilă să atribuie faptei caracter de infracțiune în sensul reglementat prin dispozițiile din Codul silvic la care s-a făcut referire, se impune ca, în astfel de cauze, examinarea elementelor constitutive ale infracțiunii, sub aspectul laturii obiective, să fie realizată în raport cu noul criteriu valoric privind prejudiciul, iar în cazul neîndeplinirii acestuia să se constate lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, ceea ce atrage incidența dispozițiilor de achitare cuprinse în art. 11 pct. 2 lit. a), cu referire la art. 10 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală.

În această privință, este de observat că majorarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă, intervenită ulterior comiterii faptei, nu atrage incidența dispozițiilor art. 10 alin. 1 lit. b) din Codul de procedură penală, prin care este reglementat cazul când „fapta nu este prevăzută de legea penală”, întrucât modificarea cuantumului pagubei ce imprimă faptei caracter penal, prin majorarea criteriului de calcul, nu echivalează cu o dezincriminare cât timp faptele respective sunt considerate în continuare infracțiuni, reglementate prin norme speciale din Codul silvic, ci constituie doar o dispoziție legală mai favorabilă, a cărei aplicare, implicând o restrângere a conținutului laturii obiective a infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, datorită măririi valorii pagubei ce imprimă faptei caracter infracțional, impune constatarea neîntrunirii elementelor constitutive ale vreunei infracțiuni în astfel de cazuri.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, precum și ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că modificarea, în sensul majorării prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, intervenită ulterior comiterii faptei, conduce, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală.

     PENTRU ACESTE MOTIVE

     În numele legii

     D E C I D:

     Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Modificarea, în sensul majorării prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, intervenită ulterior comiterii faptei, conduce, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii, ceea ce atrage incidența dispozițiilor art. 10 lit. d) din Codul de procedură penală.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 februarie 2008.

 

    PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

 

    Prim-magistrat-asistent,
Victoria Maftei