Decizia nr. 12 din 16 martie 2009 cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. 1, art. 3 lit. a indice 1, art. 13 şi art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

–  SECȚIILE UNITE  –

 D E C I Z I A nr. 12                                                                           Dosar nr.1/2009

Sub președinția,

Domnului profesor univ.dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. „a” din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina sesizarea cu recurs în interesul legii formulată de Colegiul de Conducere al Curții de Apel Craiova privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. 1, art. 3 lit. a1, art. 13 și art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 lit. „b” și alin. 2, art. 8 și art. 11 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al Ministrului Justiției, referitor la modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate pentru cererile și acțiunile având ca obiect anularea/constatarea nulității absolute, rezilierea/rezoluțiunea unor acte juridice patrimoniale, atât în situația în care nu se formulează capătul de cerere accesoriu privind restabilirea situației anterioare/restituirea prestațiilor efectuate, cât și în ipoteza în care este formulat acest petit accesoriu.

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 77 de judecători din totalul de 115 aflați în funcție.

SECȚIILE UNITE,

Deliberând  asupra sesizării cu recurs în interesul legii, constată următoarele:

Colegiul de Conducere al Curții de Apel Craiova a arătat că instanțele din circumscripția acestei curți au apreciat în mod diferit cu privire la modalitatea de timbrare a acțiunilor având ca obiect rezoluțiunea/rezilierea unor acte juridice patrimoniale atunci când se solicită și restabilirea situației anterioare/restituirea prestațiilor efectuate.

Astfel, se învederează că unele instanțe califică aceste acțiuni ca fiind nepatrimoniale, potrivit art. 6 lit. „b” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997 și consideră că pentru capătul principal de cerere se datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum fix, iar capătul accesoriu de cerere se timbrează cu o taxă raportată la valoarea pretențiilor care formează obiectul cererii de repunere în situația anterioară.

Alte instanțe, dimpotrivă, califică aceste acțiuni ca fiind patrimoniale și consideră că părțile datorează o singură taxă judiciară de timbru, calculată la valoarea obiectului contractului.

În legătură cu această chestiune de drept, în privința căreia s-a considerat că instanțele nu au un punct de vedere unitar s-a procedat, la verificarea practicii judiciare, prin extinderea domeniului de cercetare, fiind incluse și acțiunile în anulare/constatarea nulității absolute, respectiv acțiunile în reziliere/rezoluțiunea unor acte juridice patrimoniale, atât în situația în care a fost formulat capătul accesoriu de cerere privind restabilirea situației anterioare/restituirea prestațiilor efectuate, cât și în ipoteza în care nu este formulat acest petit accesoriu.

Între timp, însă, problema de drept supusă dezbaterii a fost soluționată prin intervenția legiuitorului.

Prin art. I pct. 1 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 212 din 12 decembrie 2008, Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost modificată în sensul că la articolul 2, după alineatul 1, s-a introdus alineatul 11 potrivit căruia dispozițiile alin. 1 se aplică în mod corespunzător și cererilor privind declararea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial, chiar dacă nu se solicită repunerea părților în situația anterioară, precum și cererilor privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial.

În consecință, în privința acțiunilor analizate, legiuitorul a stabilit că părțile datorează o taxă judiciară de timbru, stabilită pe tranșe și cote procentuale, potrivit regulilor instituite prin art. 2 alin. 1 din lege pentru acțiunile și cererile evaluabile în bani, regim juridic aplicabil atât în situația în care părțile au solicitat repunerea în situația anterioară/ restituirea prestațiilor efectuate, cât și în ipoteza în care nu este formulat acest petit accesoriu.

Referitor la acțiunile și cererile aflate pe rolul instanțelor de judecată la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 212/2008, prin art. II alin. 2 din acest act normativ s-a stabilit că acestea se consideră legal timbrate, dacă au fost timbrate corespunzător la data introducerii lor.

Așadar, instanțele de judecată pe rolul cărora se află în curs de soluționare acest gen de litigii nu pot obliga părțile să suplimenteze taxa judiciară de timbru, în situația în care aceasta a fost achitată în cuantum fix, potrivit dispozițiilor art. 3 lit. a1 din Legea nr. 146/1997 (în forma anterioară modificării aduse prin OUG nr. 212/2008) în cazul acțiunilor în constatarea nulității/anularea unor acte juridice patrimoniale, respectiv, potrivit dispozițiilor art. 13 din Legea nr. 146/1997, coroborate cu prevederile art. 8 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al Ministrului Justiției, în cazul cererilor pentru rezilierea/rezoluțiunea unor acte juridice patrimoniale.

În ceea ce privește valoarea în raport de care se calculează taxa judiciară de timbru, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 5 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, raportate la prevederile art.112 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură civilă, părțile având obligația de a indica, în cuprinsul cererilor formulate, valoarea obiectului litigiului, judecătorului revenindu-i îndatorirea, în virtutea rolului activ, de a solicita lămuriri și precizări, respectând principiul dezbaterilor contradictorii, pentru a stabili obiectul cererii și valoarea acestuia.

În cazul în care obiect al judecății îl formează numai o cerere de repunere în situația anterioară, formulată posterior desființării actului juridic, taxa judiciară de timbru se calculează la valoarea pretinsă, care poate fi mai mică decât valoarea întregului bun în legătură cu care s-au născut pretențiile.

Astfel, în situația unei executări parțiale a obligațiilor părților, taxa judiciară de timbru se calculează la valoarea pretențiilor care formează obiectul cererii de restabilire a situației anterioare ori de restituire a prestațiilor efectuate, nefiind justificată stabilirea unei taxe judiciare de timbru la valoarea obiectului contractului a cărui rezoluțiune ori nulitate/anulare se solicită, decât în situația în care obligațiile părților au fost executate în totalitate.

Întrucât, așa cum s-a arătat, legiuitorul a reglementat expres și explicit modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru pentru genul de acțiuni mai sus menționate, deci a înlăturat sursa unor eventuale interpretări diferite, prezenta sesizare cu recurs în interesul legii urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

   ÎN NUMELE LEGII

  D E C I D

Resping sesizarea formulată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Craiova cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 2 alin. 1, art. 3 lit. a1, art. 13 și art. 14 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, coroborate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 lit. b și alin. 2, art. 8 și art. 11 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997, aprobate prin Ordinul nr. 760/C din 22 aprilie 1999 al Ministrului Justiției, referitor la modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru datorate pentru cererile și acțiunile având ca obiect anularea/constatarea nulității absolute, rezilierea/rezoluțiunea unor acte juridice patrimoniale, atât în situația în care nu se formulează capătul de cerere accesoriu privind restabilirea situației anterioare/restituirea prestațiilor efectuate, cât și în ipoteza în care este formulat acest petit accesoriu.

Pronunțată, în ședință publică, azi 16 martie 2009.

 PREȘEDINTELE

ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

Prof.univ.dr.Nicolae Popa

 

PRIM MAGISTRAT ASISTENT

Adriana Daniela White