Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
C O M U N I C A T
În şedinţa din 11 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat şapte sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:
Decizia nr.50 în dosarul nr.1521/1/2019
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 4753/121/2017, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
„Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 din secţiunea a 6-a, capitolul VIII, anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, dacă sintagma “specialist din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete” are în vedere categoria specialiştilor din parchete sau are în vedere şi categoria specialiştilor antifraudă detaşaţi în cadrul aceloraşi parchete în funcţia de specialist, în baza art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, cu modificările ulterioare, corelat cu art. 24 din acelaşi act normativ“.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.
Decizia nr.51 în dosarul nr.1787/1/2019
Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 947/110/2018, şi stabileşte că termenul de „salariu de bază” prevăzut de art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi de art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează extensiv, în sensul că se referă şi la „salariul funcţiei de bază” al poliţiştilor.
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de aceeaşi autoare, în acelaşi dosar, cu privire la următoarea problema de drept:
Identificarea categoriilor de personal plătit din fonduri publice cărora le este aplicabil nivelul maxim de salarizare prevăzut de art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, precum şi de art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, în raport cu termenii specifici folosiţi de legiuitor pentru definirea drepturilor salariale cuvenite fiecăreia dintre aceste categorii, respectiv dacă aceste dispoziţii se aplică şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în condiţiile în care aceste categorii profesionale, potrivit legislaţiei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2010, nu beneficiază de un salariu de bază.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.
Decizia nr.52 în dosarul nr.1792/1/2019
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor – Secţia I civilă, în dosarul nr. 7739/271/2017, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:
Modul de interpretare a dispoziţiilor <LLNK 12016 0863 2;2 182 8>art. 182 şi <LLNK 12016 0863 2;2 183 38>183 din Codul de procedură civilă, în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, în sensul de a se stabili:
- dacă acțiunea/cererea depusă la un prestator privat cu care serviciul de curierat are încheiat contract de prestări servicii pentru colectarea şi depozitarea expedițiilor poate fi asimilată depunerii la însuși serviciul de curierat;
- dacă acțiunea/cererea depusă la un prestator privat cu care serviciul de curierat are încheiat contract de prestări servicii pentru colectarea şi depozitarea expedițiilor, în ultima zi a termenului ce se socotește pe zile, după ora la care activitatea serviciului de curierat încetează, dar în timpul programului de lucru al prestatorului privat, este socotită a fi făcută în termen.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.
Decizia nr.53 în dosarul nr.1793/1/2019
Respinge sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia civilă, în dosarul nr. 7486/211/2018, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile vizând interpretarea prevederilor art. 28 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 32 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, referitor la posibilitatea organului care a aplicat sancţiunea contravenţională de a dispune intrarea în legalitate şi menţinerea construcţiilor realizate fără autorizaţie de construire şi dacă sunt compatibile cu dispoziţiile art. 561 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, şi cum se interpretează dispoziţiile art. 561 din Legea nr. 350/2001 raportate la prevederile art. 28 alin. (1) şi (2) şi ale art. 32 din Legea nr. 50/1991.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.
Decizia nr.54 în dosarul nr.1865/1/2019
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanța – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3098/118/2018, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarele probleme de drept:
1. Dacă o companie națională la care statul deține pachetul majoritar de acțiuni este instituție publică în înțelesul art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
2. Dacă art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare și art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative și prorogarea unor termen, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică unei companii naționale la care statul deține pachetul majoritar de acțiuni.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.
Decizia nr.55 în dosarul nr.1675/1/2019
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, în dosarul nr. 4975/100/2011/a24, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
„1. dacă măsurile de executare silită individuală în cadrul procedurii colective a insolvenţei vizează şi cauzele asupra cărora s-a deschis procedura în condiţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;
2. dacă în această procedură de executare silită individuală este posibilă poprirea contului unic de insolvenţă;
3. dacă măsurile de executare silită individuală, ce sunt demarate de către titularii creanţelor curente care îndeplinesc condiţiile prevăzute de dispoziţiile legale, revin în sarcina judecătorului-sindic spre soluţionare.”
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2019.
Decizia nr.56 în dosarul nr.2148/1/2019
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă, în dosarul nr. 6559/190/2016, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
1) Dacă, în analiza impreviziunii, este suficient ca instanţa să constate că există fluctuaţiile cursului valutar, respectiv ale valutei în care a fost acordat creditul, sau trebuie să analizeze şi alte aspecte precum veniturile debitorului, bunurile pe care le deţine debitorul.
2) Care este momentul la care ar trebui realizată analiza veniturilor: data notificării, data formulării contestaţiei, data formulării acţiunii sau data soluţionării definitive a cauzei?
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 noiembrie 2019.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice