COMUNICAT DE PRESĂ
Ziua Drepturilor Omului este sărbătorită în fiecare an la data de 10 Decembrie, dată la care, în anul 1948, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Istoria a arătat însă că, pentru cetățean, nu este importantă doar consemnarea drepturilor sale fundamentale într-un instrument de drept internațional, fie el chiar universal, dar mai ales asigurarea caracterului efectiv al acestora, existența siguranței că libertățile fundamentale nu rămân doar cuvinte frumoase pe hârtie ci schimbă în concret, în bine, calitatea vieții sociale și personale a fiecărui cetățean în parte.
Sub acest ultim aspect, rolul sistemelor judiciare din fiecare stat în parte rămâne esențial. Justiția rămâne ultima linie de apărare împotriva arbitrariului și abuzului, precum și instrumentul prin care se asigură în concret supremația legii, egalitatea cetățenilor și, ca rezultat final, pacea socială.
Din această perspectivă, după peste 40 de ani în care drepturile fundamentale ale cetățenilor români au avut doar un caracter iluzoriu, schimbarea adusă în decembrie 1989 și materializată în Constituția din 1991 a marcat începutul drumului consolidării și apărării drepturilor fundamentale la nivel național, în toate domeniile vieții sociale, dar în special la nivel judiciar.
Nu a fost un parcurs lin și nu a fost lipsit de sincope și abateri, însă adăugarea la mecanismul național de protecție a acestor drepturi a celui stabilit prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului și, ulterior, a garanțiilor conferite de statutul de Stat Membru al Uniunii Europene, în special în contextul adoptării de către Uniune a Chartei drepturilor fundamentale, au consolidat definitiv regimul juridic al acestei categorii de drepturi indisolubil legate de demnitatea umană punându-le, din punct de vedere juridic, la baza oricărui raport socio-juridic stabilit între cetățean și Stat.
Ca instanță națională de ultim grad de jurisdicție, Înalta Curte rămâne ferm angajată în ceea ce privește recunoașterea și apărarea drepturilor fundamentale, care rămân o constantă a întregii sale jurisprudențe, prin raportare la principiile constituționale, precum și la cele stabilite de CEDO și dreptul Uniunii Europene.
Președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție,
judecător Corina Alina Corbu