Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
C O M U N I C A T
În şedinţa din 9 mai 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat cinci sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:
Decizia nr.24 în dosarul nr.458/1/2022
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a civilă, în dosarul nr. 8720/299/2019, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei probleme de drept:
Modalitatea de interpretare a incidenţei dispoziţiilor art. 2.551-2.553 din Codul civil în cazul termenelor stabilite pe zile calendaristice în convenţia părţilor.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 mai 2022.
Decizia nr.25 în dosarul nr.460/1/2022
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a civilă, în dosarul nr. 2921/3/2020, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
În cazul acțiunilor ce au ca obiect acordarea de daune morale, formulate în contradictoriu cu o societate de asigurare şi BAAR (prin acțiune solicitându-se obligarea solidară a pârâtelor la plată) reclamanții au posibilitatea de a opta între acordarea penalităților în cuantum de 0,2% pe zi de întârziere prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule şi de tramvaie și dobânda legală penalizatoare stipulată de prevederile Ordonanței Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare și Codul civil?
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 mai 2022.
Decizia nr.26 în dosarul nr.259/1/2022
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 30797/3/2018, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
- Interpretarea efectelor Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, privitoare la declararea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în sensul de a stabili dacă declararea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale are ca efect repunerea în vigoare a normei juridice în forma sa anterioară modificării declarate neconstituţionale, adică a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum aceasta a fost modificată prin art. I pct. 2 din Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România;
- În situaţia în care răspunsul la prima întrebare este negativ, în baza art. 5 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, în aplicarea art. 1 alin. (2) şi art. 16 din Legea nr. 165/2013, determinarea valorii măsurilor compensatorii se poate realiza în conformitate cu dispoziţiile legale privitoare la situaţii asemănătoare, prevăzute de art. 566 sau art. 1.640 din Codul civil ori în conformitate cu principiile generale ale dreptului, sau prin aplicarea grilelor notariale în vigoare la data soluţionării definitive a cauzei?
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 mai 2022.
Decizia nr.27 în dosarul nr.353/1/2022
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Maramureş – Secţia I civilă, în dosarul nr. 651/319/2018, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dezlegarea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 51-53 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin prisma considerentelor Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017 şi nr. 139 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, respectiv dacă este admisibilă cererea de chemare în judecată prin care se solicită instanţei să dispună reconstituirea dreptului de proprietate în situaţia în care nu a fost finalizată procedura administrativă şi în lipsa unei hotărâri a comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 mai 2022.
Decizia nr.28 în dosarul nr.351/1/2022
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 337/112/2018/a7 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
Dispoziţiile art. 45 alin. (1) lit. k) şi o) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie interpretate în sensul că judecătorul-sindic poate confirma un plan de reorganizare numai în măsura în care există o hotărâre de aprobare de către adunarea creditorilor a respectivului plan de reorganizare.
Dispoziţiile art. 138 alin. (4) şi art. 139 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 trebuie interpretate în sensul că imposibilitatea adoptării unei hotărâri în adunarea creditorilor convocată pentru aprobarea planului de reorganizare, din lipsă de cvorum cauzată de neprezentarea creditorilor legal convocaţi, la cel puţin două şedinţe având aceeaşi ordine de zi, nu echivalează cu votul negativ asupra planului de reorganizare.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 mai 2022.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice