Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
C O M U N I C A T
În şedinţa din 13 martie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat şase sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:
Decizia nr.13 în dosarul nr. 2254/1/2022
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3542/120/2021, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în interpretarea dispoziţiilor art. 882 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:
Dreptul reglementat de art. 882 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare pentru procurorii care și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, iar garanțiile principiului nediscriminării și ale principiului egalității, prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi invocate doar de către magistrații care ocupau o ”funcție similară” cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din același act normativ coroborat cu art. 8 din secțiunea a 2-a capitolul VIII din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 martie 2023.
Decizia nr.14 în dosarul nr. 2791/1/2022
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Harghita – Secţia civilă, în dosarul nr. 2220/258/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
„1. Având în vedere dispozițiile art. 2009 din Codul civil prin care mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant, se poate spune că poate avea calitatea de mandatar doar avocatul, întrucât conform Legii nr. 51/1995 doar el poate să facă acte juridice, fiind interzis mandatarului să apeleze la un avocat pentru ca acesta să redacteze acte juridice?;
- Se poate considera că atunci când un mandatar, acționând în baza unui contract de mandat încheiat conform dispozițiilor art. 2009 şi următoarele din Codul civil, apelează la un avocat pentru ca acesta să redacteze actele juridice la încheierea cărora mandatarul este obligat conform art. 2009, încalcă dispozițiile art. 3 lit. c) din Legea nr. 51/1995?;
- Se poate considera că atunci când un mandatar, acționând în baza unui contract de mandat încheiat conform art. 2009 şi următoarele din Codul civil, apelează la un avocat pentru ca acesta să încheie un contract de asistență juridică direct cu clientul-mandant pentru a îl reprezenta pe clientul-mandant la instanța de judecată, încalcă dispozițiile din Legea nr. 51/1995?;
- Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1026 alin. (1) și art. 1027 alin. (3) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată, din oficiu, poate dispune constatarea nulității absolute a unui contract în cadrul cererii de valoare redusă ce are ca obiect plata unor sume de bani sau pentru a putea dispune şi constata din oficiu nulitatea absolută a unui contract trebuie să pună în discuție părților necesitatea judecării acțiunii potrivit dreptului comun şi să procedeze la judecarea acțiunii pe dreptul comun”.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 martie 2023.
Decizia nr.15 în dosarul nr. 24/1/2023
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a civilă, în dosarele nr. 23648/299/2021 şi nr. 9626/299/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Art. 42 alin. (61) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi interpretat în sensul că și factura fiscală emisă de către operator față de autoritatea publică, în baza unui contract de delegare a gestiunii unui serviciu de utilitate publică, are caracter de titlu executoriu?
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 martie 2023.
Decizia nr.16 în dosarul nr. 1203/1/2022
Admite sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 7 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.878/2/2017, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, baza de impozitare folosită la determinarea impozitului minim în cotă de 5% în cazul pariurilor în cotă fixă, se constituie din totalitatea sumelor colectate de operatorul economic de la jucătorii participanţi.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 martie 2023.
Decizia nr.17 în dosarul nr. 1759/1/2022
Respinge, ca inadmisibile, sesizările formulate de Tribunalul Bucureşti – Secția a III-a civilă, prin Încheierea din 5 iulie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 20.854/299/2022, prin Încheierea din 5 iulie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 22.019/299/2022 și prin Încheierea din 2 august 2022, pronunțată în Dosarul nr. 21.097/299/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
“În interpretarea şi aplicarea art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, procedura de executare a unei hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate de o instanţă de contencios administrativ, se aplică inclusiv în situaţia în care obligaţia stabilită prin hotărârea respectivă este aceea de adoptare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual?”.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 martie 2023.
Decizia nr.18 în dosarul nr. 2018/1/2022
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secția de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.575/111/CA/2020*-R, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea dispoziţiilor art. 527 alin. (1) din Codul administrativ, sintagma „venituri obținute în perioada respectivă” se referă la venituri obţinute în mod legal între momentul încetării funcţiei publice şi momentul reintegrării efective în funcţia publică, care au legătură cu încetarea nelegală a raportului de serviciu, provenind dintr-o activitate care a înlocuit funcţia publică.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 martie 2023.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice