Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
C O M U N I C A T
În şedinţa din 18 septembrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat şapte sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:
Decizia nr.49 în dosarul nr. 1635/1/2023
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Prahova – Secţia I civilă, în dosarul nr. 17786/281/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
În interpretarea art. 154 şi următoarele raportat la art. 91 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 163 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală din 1968, respectiv art. 249 alin. (1), (2) şi (8) din Codul de procedură penală, valorificarea bunurilor aparţinând unei persoane juridice aflate în procedura de insolvenţă, când asupra acestor bunuri sunt instituie măsuri asigurătorii înfiinţate în cadrul unui proces penal în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune, generează consecinţa juridică a:
- Dobândirii, libere de orice sarcini, a bunurilor înstrăinate de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, în exerciţiul atribuţiilor sale prevăzute de Legea nr. 85/2014?
- Radierii din cartea funciară a sarcinilor înscrise în baza măsurilor asigurătorii dispuse în vederea acoperirii prejudiciului?
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2023.
Decizia nr. 50 în dosarul nr. 1128/1/2023
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secția civilă, în dosarul nr. 1627/320/2022, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile şi, în consecință, stabilește că:
În interpretarea dispoziţiilor art. 138 alin. (1) şi art. 139 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare, raportate la prevederile art. 220 alin. (10) și art. 215 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care s-a dispus atragerea răspunderii membrilor organelor de conducere, potrivit prevederilor legislației privind insolvența, în pasivul debitorului insolvent fiind cuprinse şi creanțe fiscale, termenul de prescripție a executării silite este cel de 3 ani prevăzut de Codul de procedură civilă.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2023.
Decizia nr. 51 în dosarul nr. 1287/1/2023
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 3765/99/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:
În interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (3) şi art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că excluderea cumulului dintre indemnizația lunară pentru titlul științific de doctor şi salarizarea aferentă gradului didactic I obținut în baza aceluiași titlu științific de doctor se aplică şi cadrelor didactice cărora, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, li s-a acordat gradul didactic I în considerarea titlului științific de doctor, în baza art. 36 alin. (3) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare şi a Metodologiei formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3.770/1998, cu modificările şi completările ulterioare.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2023.
Decizia nr. 52 în dosarul nr. 1500/1/2023
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 5465/288/2017**, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, prin raportare la cele ale art. 19 şi 219 din acelaşi cod, în cadrul motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, nu pot fi analizate criticile privind legalitatea măsurii de schimbare a compunerii completului de judecată în apel dispuse printr-o hotărâre a colegiului de conducere al instanţei, legalitatea acestei hotărâri putând fi analizată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2023.
Decizia nr. 53 în dosarul nr. 1304/1/2023
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Specializat Mureş, în dosarul nr. 10049/320/2020*, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:
„Modalitatea de interpretare a dispoziţiilor art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite prin raportare la dispoziţiile art. 468 alin. (1) din Codul de procedură civilă referitor la termenul de apel aplicabil cererilor de apel care vizează acţiunile debitorilor având ca obiect (unic capăt de cerere) adaptarea contractului/reechilibrarea prestaţiilor izvorâte din contractele de credit, respectiv: termenul de 7 zile prevăzut de actul normativ special sau termenul general de 30 de zile”.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 septembrie 2023.
Decizia nr. 54 în dosarul nr. 1425/1/2023
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Argeş – Secţia civilă, în dosarul nr. 18902/280/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (23) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 263/2022, prin sintagma „sau cei care au dobândit aceste imobile prin acte translative de proprietate” se poate înțelege orice subdobânditor, persoană fizică sau juridică, al dreptului de proprietate asupra construcției ?
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 27 alin. (23) lit. a) din Legea nr. 18/1991, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 263/2022, conform cărora „dacă deținătorii sau moștenitorii acestora figurează cu casa de locuit în registrele agricole sau registrele cadastrale ori sunt înscrise în cartea funciară şi sunt înregistrate în evidențele fiscale”, este necesar ca la data formulării cererii de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului imobilul construcție să aibă destinația de casă de locuit sau este suficient ca imobilul construcție să fi avut această destinație la data edificării, respectiv a dobândirii în condițiile Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare?
O persoană juridică de drept privat (societate) care a dobândit prin contract de vânzare-cumpărare imobilul construcție de la persoana care a edificat construcția anterior anului 1990 sau de la persoana care a cumpărat-o potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995 ori de la moștenitorii acestora poate beneficia de dispozițiile art. 27 alin. (23) din Legea nr. 18/1991, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 263/2022, în condițiile în care la data formulării cererii de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului construcția reprezintă sediul societății ori aceste dispoziții sunt edictate doar în favoarea persoanelor fizice în considerarea destinației de casă de locuit evidențiată la lit. a) din același text de lege?
Se poate aprecia că prin transmiterea dreptului de proprietate asupra casei de locuit către o persoană juridică de drept privat (societate), imobilul construcție își schimbă destinația în condițiile în care nu reprezintă sediul acesteia la data formulării cererii de constituire a dreptului de proprietate asupra terenului și își păstrează în cadrul societății scopul locativ avut în vedere la data edificării construcției, într-o primă variantă, respectiv nu își păstrează în cadrul societății scopul locativ avut în vedere la data edificării construcției, în varianta a doua?
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2023.
Decizia nr. 55 în dosarul nr. 1536/1/2023
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București – Secția a V-a civilă, în dosarul nr. 1577/3/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
„Dacă acordul de voinţă al asociaţiei de proprietari, în baza art. 50 lit. b) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, se consideră format în baza tuturor declaraţiilor scrise şi semnate ale fiecărui proprietar (caz în care este necesară exprimarea în scris a opţiunii fiecărui proprietar) sau este suficientă dovedirea înştiinţării fiecărui proprietar cu privire la problemele supuse dezbaterii, fără a mai fi necesară comunicarea declaraţiei scrise a fiecărui proprietar, astfel că acordul de voinţă al asociaţiei ar fi format în baza unui număr suficient de declaraţii pentru a asigura votul majorității simple din numărul total al proprietarilor.”
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2023.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice