COMUNICAT DE PRESĂ
Reunită în ședință astăzi, 4 aprilie 2024, Adunarea generală a judecătorilor din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție a aprobat, în unanimitate, Raportul privind activitatea instanței supreme în cursul anului 2023, precum şi aspecte generale privind activitatea Înaltei Curţi pe ultimii 5 ani, în raport cu cele două vulnerabilităţi principale reţinute cu privire la aceasta: supraîncărcarea şi insuficienţa şi fluctuaţia rapidă a resurselor umane disponibile.
Raportul cuprinde o prezentare detaliată a activității și a modului de organizare al instanței supreme în cursul anul 2023, atât din perspectivă jurisdicțională, cât și administrativă, datele statistice relevante, precum și o sinteză a hotărârilor pronunțate de către Înalta Curte în cadrul mecanismelor legale privind asigurarea unității și a coerenței jurisprudenței, dar și hotărâri-cheie pronunțate de către secțiile și formațiunile de judecată ale Curții în diverse materii.
De asemenea, în cadrul raportului au fost aprobate direcțiile de acțiune ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru anul 2024, care vizează, în principal:
- Reducerea duratei proceselor, prin continuarea măsurilor administrative de monitorizare a stocului de dosare, a numărului cauzelor soluţionate şi a redactărilor, dar şi prin măsuri legate de îmbunătăţirea resurselor umane, inclusiv prin consolidarea statutului judecătorului. Totodată, este vizată continuarea activităţii Grupului de reflecţie, constituit din reprezentanţi ai principalelor profesii juridice şi ai mediului academic, a cărui menire este să elaboreze propuneri privind o structură adecvată a competenţelor instanţei supreme.
- Asigurarea unei jurisprudențe unitare și diseminarea publică a acesteia, atât prin mecanismele formale prevăzute de lege – recursul în interesul legii şi procedura dezlegării unor chestiuni de drept – cât şi prin mecanisme informale, precum Reţeaua naţională de jurisprudenţă, care şi-a început deja activitatea, sau extinderea accesului la jurisprudenţa instanţei supreme.
- Buna gestionare a resurselor umane și materiale, fiind consolidată capacitatea instituţională a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a-şi îndeplini noile atribuţii preluate în contextul modificării Legilor justiţiei.
- Asigurarea formării profesionale continue pentru toate categoriile de personal, prin extinderea parteneriatelor cu principalele instituţii de formare ale sistemului judiciar.
- Extinderea procesului de digitalizare a instanţei supreme, prin finalizarea, testarea şi operarea unor noi aplicaţii informatice pentru anonimizarea datelor cu caracter personal din hotărârile judecătoreşti, precum şi pentru transformarea automatizată a vorbirii în text.
- Asigurarea transparenţei şi întărirea comunicării publice, prin diseminarea de informări de jurisprudenţă pe înţelesul tuturor şi prin îmbunătăţirea gestiunii canalelor de comunicare privind relaţia cu presa, extinderea conţinutului pe site-ul propriu şi prezenţa pe reţelele de socializare.
Sub aspect statistic, în anul 2023, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-au aflat 21.995 de cauze, înregistrându-se astfel o scădere a volumului cu 3,3% faţă de anul precedent, când, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au existat 22.745 de cauze.
În ceea ce priveşte numărul cauzelor nou intrate, în anul 2023 au fost înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 13.665 de cauze, remarcându-se astfel o creştere sensibilă faţă de anii 2022 şi 2021, cu un procent de 2,6% şi respectiv 2,24%.
Cu privire la numărul cauzelor soluţionate, datele statistice relevă că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat 14.936 de cauze în anul 2023, înregistrându-se astfel o creştere de cu 5,32% faţă de anul precedent.
Datele statistice reflectă efortul constant al judecătorilor şi al magistraţilor-asistenţi de a gestiona cele două vulnerabilităţi evidenţiate în raportul de activitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aferent anului 2022, vizând supraîncărcarea şi fluctuaţia de personal, întrucât, deşi numărul de cauze pendinte rămâne ridicat, rata de soluţionare la nivelul instanţei supreme rămâne de peste 100%, ceea ce înseamnă că în anul 2023 au fost soluţionate mai multe dosare decât cele înregistrate în acelaşi interval de timp.
Indicatorii de calitate ai activității judiciare au cunoscut îmbunătățiri în special sub aspectul reducerii stocului de dosare (-15,26%), dar și sub aspectul duratei de soluționare a cauzelor. Astfel, la nivelul celei mai aglomerate secții a instanței supreme – Secția de contencios administrativ și fiscal, durata de soluţionare a cauzelor s-a redus constant în intervalul 2019-2023, de la 2 ani la aproximativ 10 luni, la nivelul Secţiei penale 66,38% dintre cauzele pronunţate au fost soluţionate în mai puţin 2 luni, iar numai 0,73% dintre cauze au fost soluţionate în termen mai mare de un an de la înregistrare, iar la nivelul celor două Secţii civile majoritatea cauzelor au fost soluţionate într-un interval mai mic de 6 luni.
Raportul de activitate va fi publicat integral pe pagina de internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro
Președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție,
judecător Corina-Alina Corbu