Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
C O M U N I C A T
În ședința din 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat șase sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:
Decizia nr.39 în dosarul nr. 989/1/2024
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în interpretarea și aplicarea art. 341 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi prin raportare la dispozițiile art. 74 şi 75 din Codul civil, stabilește că:
Proba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul şi/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiția asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, și dreptul la viața privată, pe de altă parte, în sensul că încuviințarea probei trebuie să fie indispensabilă exercițiului dreptului la probă și strict proporțională cu acest scop.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2024.
Decizia nr.40 în dosarul nr. 1038/1/2024
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 6533/3/2022 şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea și aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a), b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare nu se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2024.
Decizia nr.41 în dosarul nr. 1504/1/2024
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Covasna – Secţia civilă în dosarul nr. 582/119/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:
În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 106 alin. (1), art. 144 şi art. 146 alin. (3) din Codul muncii, art. 220 alin. (1) şi (5) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 267 alin. (1) şi art. 270 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 5 alin. (1) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, stabileşte că:
Cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora prin cumul de contracte individuale de muncă la aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar nu beneficiază de concediu de odihnă plătit şi pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizaţia aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite şi neefectuate la încetarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.
Decizia nr.42 în dosarul nr. 1526/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de către Tribunalul Suceava-Secţia I civilă, în dosarul nr. 4380/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma nemodificată, conform cărora „persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie”, se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime, fără nicio distincţie între funcţiile enumerate de art. 211 alin. (1) („o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult”), conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.
Decizia nr.43 în dosarul nr. 1505/1/2024
Admite, în parte, sesizările conexate formulate de Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă, în dosarul nr. 414/90/2024 şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 5224/3/2024, nr. 7582/3/2024 şi nr. 4204/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție”, stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.
Respinge, în rest, sesizările conexate, ca inadmisibile.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.
Decizia nr.44 în dosarul nr. 475/1/2024
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 8 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.654/88/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (5), ale art. 1381 şi ale art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (forma în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021), angajatorii cu obiect de activitate declarat „Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice” -Cod CAEN 2511, aplică facilităţile fiscale doar pentru acele activităţi aflate în legătură directă cu activităţi din sectorul construcţii, definite ca atare la Secţiunea F – „Construcţii” a Ordinului nr. 337/2007.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, constatările anterioare ale unui inspectorat teritorial de muncă, care obligă un angajator la plata salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectorul construcţii, nu constituie temei pentru obligarea ulterioară a organului fiscal la recunoaşterea dreptului la aplicarea facilităţilor fiscale, reglementate de art. 60 alin. (5), art. 1381 şi art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice