Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
C O M U N I C A T
În şedinţa din 24 februarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat optsprezece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:
Decizia nr.44 în dosarul nr. 2206/1/2024
Admite sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia I civilă prin Încheierea din 18 septembrie 2024, în Dosarul nr. 118/120/2023, şi în consecinţă:
În interpretarea art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, stabileşte următoarele:
Dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile cererii formulate de un pensionar (fost magistrat), în situaţia în care, ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie, acesta obţine o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaştere a unor drepturi salariale începând cu o dată anterioară pensionării, precum şi adeverinţa eliberată de angajator cu menţiunea în acest sens.
Consecinţa incidenţei art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 o reprezintă acordarea diferenţei dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară şi cele stabilite prin decizia de revizuire începând cu data pensionării şi cu respectarea prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.45 în dosarul nr. 2303/1/2024
Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 22.396/3/2023 şi de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.050/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie” se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obţinută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.46 în dosarul nr. 2307/1/2024
Admite, în parte, sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.089/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea dispoziţiilor art. 25 teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, acordarea indemnizaţiei lunare neimpozabile, în cuantum de 30% din salariul mediu brut pe economie, este supusă limitării prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
În interpretarea art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, dreptul la acordarea unui volum de 6 mc lemn fasonat de foc nu intră sub incidenţa limitării prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
În interpretarea dispoziţiilor art. 25 teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic şi art. 76 alin. (4) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dreptul la indemnizaţia lunară pentru locuinţă reprezintă un drept salarial impozabil?
În interpretarea dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic şi art. 10 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dreptul la acordarea unui volum de 6 mc lemn fasonat de foc pe an reprezintă un venit supus impozitării ?
În interpretarea dispoziţiilor art. 25 teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic şi art. 76 alin. (41) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dreptul la indemnizaţia lunară pentru locuinţă este supus condiţiei ca soţul/soţia angajatului Gărzii Forestiere să nu fie, la rândul său, beneficiar al unei indemnizaţii de aceeaşi natură?
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.47 în dosarul nr. 2287/1/2024
Admite sesizările formulate de Tribunalul Galaţi – Secţia I civilă, Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la prevederile din Nota nr. 1 din Cap. I lit. A al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017, perioada în care o persoană a desfăşurat activitatea în calitate de avocat, grefier cu studii superioare sau ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, care potrivit dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 constituie vechime în magistratură, nu poate fi valorificată ca vechime în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat asistent în vederea acordării coeficienţilor de ierarhizare şi plată a drepturilor salariale raportat la această vechime.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.48 în dosarul nr. 2306/1/2024
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Argeş – Secţia civilă în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:
„Dacă indemnizaţia prevăzută de art. 5 alin. (7) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 se încadrează în categoria veniturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, astfel cum sunt definite acestea de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi este limitată la nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, primăria generală a municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli, conform art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017”.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.49 în dosarul nr. 2547/1/2024
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1758/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea dispoziţiilor art. 16 lit. a) şi art. 17 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, precum şi ale art. 121 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, volumul de muncă realizat de o persoană în perioada în care a avut contract individual de muncă încheiat cu cooperativa agricolă de producţie NU poate fi valorificat ca timp util la stabilirea drepturilor de pensie.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.50 în dosarul nr. 2430/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 1075/97/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu referire la art. 1 lit. B Capitolul I din Anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din aceeaşi lege-cadru şi raportat la art. 7, 8 şi 9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 şi lit. a) din Anexa la Regulamentul amintit, respectiv art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, funcţionarii publici din cadrul administraţiei publice locale care ocupă un loc de muncă cu factori de risc, expertizat ca atare, în conformitate cu art. 3, 4 şi 5 din Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare prevăzut în art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la art. 1 lit. B Capitolul I din Anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 1 şi următoarele din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 (respectiv sporul de până la 15% din salariul de bază pentru personalul din cadrul administraţiei publice locale care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 4 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 4 din regulament), în contextul în care ordonatorul de credite nu a aprobat locurile de muncă şi categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase sau vătămătoare în conformitate cu dispoziţiile art. 7, 8 şi 9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 şi cu referire la art. 11 alin. (3), art. 23 şi art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 1 lit. B Capitolul I din Anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, iar sumele prevăzute pentru cheltuielile de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, la care face referire art. 9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, nici nu prevăd sumele necesare acordării sporului de până la 15% din salariul de bază pentru personalul din cadrul administraţiei publice locale care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 4 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 4 din regulament şi între timp au intervenit dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi cele ale art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.51 în dosarul nr. 2198/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 285/93/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
– Dacă beneficiul pensiei de serviciu conferit de prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi înlăturat prin existenţa autorităţii de lucru judecat rezultată dintr-o hotărâre definitivă de respingere a acestui beneficiu, pronunţată în condiţiile interdicţiei prevăzute de art. 832 din Legea nr. 303/2004 (text modificat introdus prin Legea nr. 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004), într-o altă acţiune formulată după apariţia Deciziei nr. 43 din 14 octombrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a decis că art. 832 din lege nu se aplică în cazul condamnărilor pentru infracţiuni săvârşite anterior intrării în vigoare a acestei reglementări modificatoare.
– Dacă chestiunea de drept dezlegată prin Decizia nr. 43 din 14 octombrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are efect retroactiv asupra hotărârilor definitive de respingere a beneficiului pensiei de serviciu conferite de art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, dacă infracţiunea a fost comisă înainte de introducerea art. 832 din aceeaşi lege şi condamnarea definitivă a survenit după introducerea reglementării modificatoare şi în condiţiile în care eliberarea din funcţie s-a făcut din motive neimputabile persoanei solicitate a acestui beneficiu şi prin raportare la prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.52 în dosarul nr. 2279/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Braşov – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3081/62/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:
Stabilirea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase prevăzut de Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia la procentul de 75% în favoarea reclamanților, raportat la principiile egalității şi nediscriminării reglementate de art. 6 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare și la reglementările internaționale în materie de discriminare.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.53 în dosarul nr. 2289/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 197/46/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:
Dacă, prin raportare la principiile egalităţii şi nediscriminării, reglementate de art. 6 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile lit. A pct. I capitolul I din anexa nr. VIII din aceeaşi lege se aplică și personalului ce deține calitatea de funcționar public în cadrul unei unități teritoriale a Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, sau din contră, doar celui din cadrul aparatului central al autorităţii publice respective.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.54 în dosarul nr. 2284/1/2024
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în dosarele nr. 3027/107/2024 şi, respectiv, nr. 2306/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:
„Dacă sporul de condiţii vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază de care beneficiază persoana încadrată pe funcţia de inspector în cadrul casei judeţene de pensii urmează a fi supus plafonării prin raportare la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la nivelul lunii decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii sau va fi acordat la nivelul maxim aflat în plată în temeiul unor hotărâri judecătoreşti definitive care au vizat alţi salariaţi, în cadrul instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea reclamantul, raportat la prevederile art. 6 lit. b) şi c) ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare”.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.55 în dosarul nr. 2309/1/2024
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă în dosarul nr. 3600/62/2023, de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 1850/100/2023 şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 7498/3/2024 şi nr. 12943/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Posibilitatea acordării dobânzii legale penalizatoare şi actualizării cu rata inflaţiei a indemnizaţiilor pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ipoteza în care plata indemnizaţiilor restante s-a făcut ca urmare a declarării neconstituţionale a actului normativ de abrogare a plăţii acestora.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.57 în dosarul nr. 2429/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1114/3/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă dispozițiile art. 51 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului- Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că prin sume cuvenite și neachitate până la deces care se plătesc moștenitorilor se înțeleg sumele la care ar fi avut dreptul titularul calității de Luptător cu Rol Determinant cu titlu de indemnizație de gratitudine, care a decedat înainte de eliberarea noului tip de certificat preschimbat și nu a avut astfel stabilită o astfel de indemnizație în baza unei decizii a casei teritoriale de pensii sau vizează doar situația titularului calității de Luptător cu Rol Determinant căruia i-a fost stabilită în prealabil indemnizația de gratitudine, fără însă a-i fi achitată integral, retroactiv, din luna următoare depunerii cererii de preschimbare a certificatului, până la data decesului?
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.58 în dosarul nr. 2285/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizare formulată de Tribunalul Buzău – Secţia I civilă, Complet specializat litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.339/114/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Respectarea şi punerea în aplicare a contractului colectiv de muncă încheiat între părţi şi respectiv calcularea salariului de bază gradaţia 0, cu care se înmulţesc coeficienţii grilei salariale din Anexa nr. 1 să fie conform legii la nivelul anului 2022 completată cu majorările date de către ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară, cu modificările ulterioare, pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel cum el a fost convenit şi acceptat de către părţi.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.59 în dosarul nr. 2428/1/2024
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Covasna – Secţia civilă în Dosarul nr. 810/119/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care având drepturile salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu completările ulterioare (act normativ care nu prevede o majorare, ci o procedură de egalizare a drepturilor salariale) şi care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare, respectiv dacă aceştia mai sunt beneficiari ai acestui drept?
Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia
funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care, având drepturile salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupă în raport de dispoziţiile art. I, pct. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.60 în dosarul nr. 2425/1/2024
Admite sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile formulată de Tribunalul Brăila – Secţia I civilă, în dosarul nr. 20050/196/2024, şi, în consecinţă, stabileşte că:
Dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că pentru formularea unei cereri de înlocuire a măsurilor stabilite printr-un ordin de protecţie emis pe durată maximă, persoana împotriva căreia a fost emis ordinul nu trebuie să facă dovada îndeplinirii, cumulativ, a condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2).
Cererea de înlocuire a măsurilor stabilite printr-un ordin de protecţie se soluţionează conform procedurii prevăzute de art. 49 alin. (3).
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.61 în dosarul nr. 2468/1/2024
Admite în parte sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 16651/3/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale și atât timp cât nu intervine anularea rezervei verificării ulterioare, contribuabilul/plătitorul își poate corecta declarația de impunere prin depunerea unei declarații rectificative care să se refere la orice mențiune relevantă din conținutul său pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, iar nu doar la erori materiale sau formale de consemnare.
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 16651/3/2021 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi interpretat în sensul că o corectare a declarației fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri poate fi realizată atunci când pretinsa corecţie are ca obiect însăşi materia impozabilă (clădirea), în sensul scoaterii clădirii de sub incidenţa impozitării prin scrierea cifrei „0” la rubrica privind valoarea clădirii;
Prevederile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se opun unei interpretări a prevederilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că prin corectarea declaraţiei fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri, având ca obiect însăşi materia impozabilă (clădirea), contribuabilul se poate prevala de efectul unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a anulat un act administrativ cu caracter normativ în condiţiile în care nu a contestat decizia de impunere.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.
Decizia nr.62 în dosarul nr. 2518/1/2024
Admite sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 411/35/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
În interpretarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. a), coroborate cu cele ale art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 28/2024, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, stabileşte că:
Pentru îndeplinirea condiției prevăzute de aceste dispoziții în vederea eliberării avizului de angajare, nu este suficientă înscrierea, în certificatul de înmatriculare sau înregistrare în registrul comerţului ori certificatul de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, a codurilor CAEN aferente activităților compatibile cu funcţia pentru care se solicită încadrarea în muncă a străinului, fiind necesară și desfășurarea efectivă de către angajator a activității compatibile cu funcţia pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice