Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
C O M U N I C A T
În şedinţa din 7 aprilie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat douăzeci și șase sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:
Decizia nr.117 în dosarul nr. 1636/1/2024
Respinge ca inadmisibile sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în dosarele nr. 6078/3/2024, nr. 6820/3/2024, nr. 5534/3/2024, nr. 3813/3/2024, nr. 4136/3/2024, nr. 6168/3/2024 şi nr. 7294/3/2024 cu privire la dezlegarea problemei de drept privind „impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023” şi în dosarul nr. 21430/3/2024 referitor la următoarele chestiuni de drept: „Dacă în cazul magistraţilor pensionaţi în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 şi ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat şi, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023; dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcţie de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu”.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.118 în dosarul nr. 2051/1/2024
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1924/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
În interpretarea dispoziţiilor art. XXXIX şi XXXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, stabilește că:
În vederea acordării indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor se instituie o obligaţie pentru angajator de a modifica fişele de post, în măsura în care specificul muncii permite identificarea unor atribuții/criterii obiective care să prevadă în ce modalitate este sau poate fi valorificată suplimentar activitatea salariatului ce deţine acest titlu, plata indemnizaţiei aferente cuvenindu-se salariatului de la data modificării fişei postului.
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2202/30/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:
„Dispoziţiile art. 14 alin. (1) teza întâi din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile/vizează personalul contractual care nu îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul şi dacă nu are prevăzute în fişa postului un set de atribuţii obiective şi cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar?”
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr. 119 în dosarul nr. 2478/1/2024
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2997/111/2023 şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea dispoziţiilor art. 7 lit. b), f) şi i) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea pentru munca suplimentară desfăşurată de poliţiştii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, calculată potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu influenţează calculul altor drepturi salariale şi nesalariale constând în sumă compensatorie, spor condiţii vătămătoare, spor condiţii periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizaţie chirie, majorare de 50%.
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 4602/111/2023 şi nr. 2996/111/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
„În interpretarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare şi art. 150 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la calculul indemnizaţiilor cuvenite pentru perioada concediului de odihnă, concediului medical, concediului de studii, învoirilor plătite, poliţiştii de penitenciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale şi nesalariale (sumă compensatorie, spor condiţii vătămătoare, spor condiţii periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizaţie chirie, valoare majorare 50%) ca acelea cuvenite pentru perioada în care au desfăşurat activitate efectivă?”
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.120 în dosarul nr. 2574/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1217/101/2022, în vederea pronunţări unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
„Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 116/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, în categoria personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19 sunt incluşi şi medicii de familie din cadrul cabinetelor de medicină de familie.
Dacă răspunsul la prima întrebare este pozitiv, se impune o a doua întrebare, care vizează stabilirea bazei de calcul al pensiei cuvenite urmaşilor personalului medical decedat, prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 56/2020, în ipoteza medicului de familie din cadrul unui cabinet de familie, care nu beneficiază de salariu de bază, soldă de funcţie sau salariu de funcţie.”
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.121 în dosarul nr. 2373/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1199/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
„Dacă, în interpretarea Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 136/2017, poliţiştii care activează ca sportivi la asociaţiile sportive ale Ministerului Afacerilor Interne beneficiază de norma de hrană 12 B sau contravaloarea financiară a acesteia şi în ce condiţii?”.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.122 în dosarul nr. 2483/1/2024
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov – Secţia civilă, în dosarul nr. 899/93/2023, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:
„posibilitatea recalculării indemnizaţiilor de încadrare cuvenite reclamanţilor, conform Legii nr. 71/2015 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, începând cu 9 aprilie 2015 şi, în continuare, după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, prin luarea în considerare a unui coeficient de multiplicare de 23,000, în raport cu perioadele în care fiecare dintre reclamanţi a îndeplinit funcţii de conducere”.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07 aprilie 2025.
Decizia nr.123 în dosarul nr. 2498/1/2024
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 20614/3/2023, privind dezlegarea următoarelor probleme de drept:
Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, derogatorii de la art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada în care legislaţia prevede posibilitatea compensării orelor suplimentare prestate de angajat doar cu timp liber corespunzător, instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata acestora în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege;
Dacă sintagma „timp efectiv lucrat” prevăzută pentru calculul majorării de 75% pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător în aplicarea art. 35 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 coroborat cu art. 13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, pentru personalul militar din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază poate fi interpretată în sensul că se referă doar la perioada în care îşi îndeplineşte atribuţiile din fişa postului sau se referă la întreg timpul în care salariatul a fost la dispoziţia angajatorului;
Dacă pentru cadrele militare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sunt aplicabile prevederile art. 112 alin. (1) din Codul muncii care reglementează durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână;
Dacă efectuarea serviciului în ture de către cadrele militare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională conduce la acumularea de ore suplimentare în condiţiile în care sunt depăşite cele 40 de ore pe săptămână prevăzute de art. 112 alin. (1) din Codul muncii.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.124 în dosarul nr. 2611/1/2024
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa, în dosarul nr. 870/120/2023, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:
Dacă, în cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie”, judecătorii şi asistenţii judiciari pot beneficia, în temeiul art. 38 – 40, 120, 123 din Codul Muncii cu aplicarea art. 1345 din Codul Civil, de contravaloarea muncii suplimentare prestată raportat la indemnizaţia din ultimii 3 ani anterior formulării acţiunii.
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Galaţi, în dosarul nr. 1002/121/2023, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:
Dacă perioada de asigurare a permanenței inactive, de către magistratul aflat la dispoziția angajatorului, fără să îndeplinească nicio activitate, dar putând în orice moment să i se ceară să își îndeplinească atribuțiile, reprezintă muncă suplimentară în accepțiunea de timp de lucru stabilit prin prevederile Directivei nr. 2003/88 CE a Parlamentului European, remunerarea magistratului, urmând a fi făcută prin coroborarea art. 8 alin. (l) al Cap. VIII din Anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 cu art. 123 alin. (1) din Codul muncii.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.125 în dosarul nr. 2477/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2462/111/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:
Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, egalizarea salariului de bază la nivelul maxim în plată pentru funcţii similare existente în cadrul categoriilor profesionale din Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” (anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017) cu luarea în considerare a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive presupune includerea şi păstrarea în salariul de bază brut a suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază şi a suplimentului treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, prevăzute de art. 31 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi recunoscute prin hotărâri judecătoreşti pronunţate anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare?
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.126 în dosarul nr. 2517/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Argeş – Secția civilă, în dosarul nr. 1661/109/2023*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă, în aplicarea art. I alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul funcţionarilor publici prevăzuţi în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, cap. I – Unităţi sanitare, de asistenţă socială/servicii sociale cu sau fără cazare, subpct. 3.2. – Salarii de bază pentru personalul de specialitate din instituţiile şi unităţile de asistenţă socilă/centre cu sau fără personalitate juridică, nr. crt. 45 – Părinte social, îngrijitor la domiciliu, asistent personal, asistent personal profesionist din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea cuantumului salariului de bază pentru anul 2023 se face prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, la care se aplică tranşele de vechime în muncă, conform art. 10 alin. (4) şi (7) din Legea-cadru nr. 153/2017, având în vedere că valoarea nominală a salariului de bază gradaţia 0 pentru anul 2022 stabilit potrivit anexei nr. II cap. I subpct. 3.2. nr. crt. 45 (2.535 lei) este mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară pentru anul 2023 (3.000 lei)?
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.127 în dosarul nr. 2481/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov – Secţia civilă în Dosarul nr. 7061/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Posibilitatea recunoașterii dreptului reclamanților de a beneficia de plata simultană a drepturilor salariale aferente titlului de specialist de clasă și primei de clasificare, retroactiv, începând cu data de 01.11.2019 și până la trecerea în rezervă a fiecărui reclamant.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.128 în dosarul nr. 2550/1/2024
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.932/108/2024, de Curtea de Apel Iaşi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 4.708/99/2022* şi de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.008/118/2023**, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
- Dacă dispoziţiile art. 3 raportat la pct. 8 lit. A din anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999 modificată prin Legea nr. 477/2006, ale art. 2 din Legea nr. 285/2010, ale art. 2 din Legea nr. 283/2011, ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, ale art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 83/2014, ale art. 4 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 3 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi ale art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se interpretează în sensul că, în vederea stabilirii drepturilor salariale, funcţiei de specialist I (consilier juridic) i se aplică coeficientul de ierarhizare de minim 4,70 (corespunzător funcţiei de specialist I prevăzute cu gradul de colonel), şi nu coeficientul de ierarhizare de minim 4,40 (corespunzător funcţiei de specialist I prevăzute cu gradul de locotenent-colonel);
- Dacă în interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, construcția salarială pentru funcţia militară de execuţie ofițer specialist I, reglementată în prezent cu grad de colonel prin Legea-cadru nr. 153/2017 şi Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 (şi anterior prin Legea-cadru nr. 330/2009 şi Hotărârea Guvernului nr. 0154/2010, Legea-cadru nr. 284/2010 şi Hotărârea Guvernului nr. 0292/2011), dar care până în anul 2010 era prevăzută cu grad de locotenent-colonel (Legea nr. 138/1999 şi Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999 modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006), prin raportare la funcţia similară la 31.12.2009, trebuie realizată prin raportare la o funcţie de conducere corespunzătoare gradului de colonel astfel cum erau reglementate în anul 2009 (exclusiv funcții de conducere) sau la funcţia de execuţie cu denumire identică prevăzută cu grad de locotenent-colonel, astfel cum era reglementată în anul 2009 prin Legea nr. 138/1999 şi Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999 modificată prin Hotărârea Guvernului 01820/2006 şi, respectiv:
- Modalitatea de interpretare a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. S/214/2011 şi Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. I/0526/2011, în sensul de a se stabili dacă salarizarea funcţiei de ofiţer specialist I, prevăzută cu gradul de colonel, se face în raport de coeficientul de ierarhizare 4,70 aferent sau în raport de coeficientul de 4,40, echivalentul gradului efectiv deţinut, de locotenent-colonel?
- În cazul personalului militar, în interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin «nivel de salarizare pentru funcţii similare» se înţelege salarizarea prin raportare la funcţiile care au în componenţă aceleaşi elemente ale soldei lunare, de la nivelul 31.12.2009?
- Soluţiile legislative din art. 1 alin. (51) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 83/2014 şi art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, referitoare la stabilirea la nivel maxim aflat în plată a salariului de bază, se aplică şi personalului militar?
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.129 în dosarul nr. 2571/1/2024 la care s-a conexat Dosarul nr. 2572/1/2024
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal dispuse în dosarele nr. 1.767/107/2024 şi nr. 2.023/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Modalitatea de interpretare şi aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară cu referire la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în materia salarizării funcţionarilor publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în sensul dacă stabilirea salariului acestei categorii de personal prin aplicarea art. III pct. 3, art. V şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se va face prin raportare la salariul majorat cu 5% prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, de care beneficiază la 1 ianuarie 2024 funcţionarul public cu acelaşi grad profesional, din aceeaşi clasă de salarizare şi cu aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, sau prin raportare la salariul de la nivelul lunii decembrie 2023 de care beneficia personalul din cadrul Inspecţiei Muncii, respectiv fără aplicarea majorării de 5% acordate prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.130 în dosarul nr. 2474/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 488/111/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Dacă în ipoteza în care reclamantul deține un titlu executoriu prin care s-a dispus obligarea pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală la plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, dispozițiile art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, se opun acordării în continuare a acestui spor în cuantum de 25%, după punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) din acest articol?
Dacă în ipoteza în care reclamantul nu deține un titlu executoriu, dar există o hotărâre judecătorească definitivă prin care se recunoaște altor funcționari publici din aceeași familie ocupațională și din cadrul aceluiași ordonator de credite plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, dispozițiile art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 trebuie interpretate în sensul că se opun acordării acestui spor în cuantum de 25%, după punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) din acest articol?
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.131 în dosarul nr. 2515/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 1630/120/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Dacă dispoziţiile art. 36 alin. (2), art. 39 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 conferă dreptul de încadrare/reîncadrare prin asimilare a unui garderobier din cadrul unui spital judeţean pe unul din capitolele din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care personalul spitalului a fost încadrat pe anexa nr. VIII şi ulterior anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017;
Dacă dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017, inclusiv art. 36 alin. (2), art. 39 alin. (1) şi (2) din acest act normativ, conferă dreptul de a încadra/reîncadra categoria de personal a garderobierilor din cadrul unui spital judeţean strict formal pe anexa nr. VIII şi ulterior anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, însă prin asimilare cu funcţia de bază şi salarizarea aferente din altă anexă, în speţă, anexa nr. III la acelaşi act normativ; dacă răspunsul la întrebarea anterioară este negativ, atunci pe ce anexă şi capitol din aceasta, la Legea-cadru nr. 153/2017, trebuia făcută încadrarea/reîncadrarea garderobierilor din spitalul judeţean;
Dacă este supusă controlului de legalitate/temeinicie încadrarea/reîncadrarea în privinţa criteriilor de stabilire a capitolului din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 pe care s-a făcut încadrarea/reîncadrarea personalului, în condiţiile în care toate capitolele anexei respective prevăd funcţia de bază garderobier cu acelaşi salariu de bază şi coeficient de multiplicare, sau aspectul vizează exclusiv dreptul ordonatorului de apreciere/oportunitate;
Dacă încadrarea/reîncadrarea garderobierilor din cadrul spitalului judeţean prin asimilare pe capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă un criteriu legal de excludere de la majorarea salarială prevăzută de art. IV din Legea nr. 42/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în condiţiile în care funcţia de garderobier cu acelaşi salariu de bază şi coeficient de multiplicare se regăseşte în toate capitolele din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, inclusiv în cazul categoriilor de personal avute în vedere de art. IV din Legea nr. 42/2020; în cazul unui răspuns negativ, dacă dreptul la majorarea prevăzută de art. IV din Legea nr. 42/2020 trebuie recunoscut în baza principiilor legalităţii, egalităţii şi nediscriminării prevăzute de art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.132 în dosarul nr. 2499/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 256/120/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă prin raportare la colegii magistraţi cărora li s-a recunoscut dreptul la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare cu VRS 605, de la diferite date anterioare ordinele de încadrare ale reclamanţilor (judecători) din prezenta cauză, li se poate acorda recalcularea indemnizaţiilor de încadrare cuvenite în baza VRS 605 de la date anterioare ordinelor de salarizare, chiar în situaţia necontestării acestor ordine.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.133 în dosarul nr. 2573/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui – Secţia Civilă, în dosarul nr. 508/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Dacă indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) – (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019 se calculează în funcție de salariul minim brut garantat, pentru studii medii sau în funcție de salariul minim brut garantat, pentru studii superioare, având în vedere studiile persoanelor solicitante;
Dacă în ceea ce priveşte calculul indemnizației prevăzute de art. 22 alin. (2) – (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, în forma în vigoare din 16.12.2019, acesta este limitat la cuantumul din 16.12.2019 în baza art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 care prevăd plafonarea anuală a sporurilor şi indemnizației personalului plătit din fonduri publice.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.134 în dosarul nr. 3061/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea – Secţia I Civilă – Conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 1023/90/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
- Dacă în urma declarării neconstituționalității în ansamblul său a Legii nr. 11/2024 privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi a reintrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul subiectiv prevăzut de art. 69 alin. (1) din acest ultim act normativ a redevenit sau nu actual pentru beneficiarii pensiei de serviciu şi dacă măsura suspendării prevăzută de actele normative prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizaţiei de pensionare prevăzute de art. 69 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 redevine sau nu aplicabilă;
- Dacă prin măsura suspendării succesive a dreptului prevăzut de art. 69 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 până în momentul abrogării acestuia, cu consecinţa neacordării lui, s-au încălcat dispoziţiile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
- Dacă, în acordarea dreptului prevăzut de art. 69 din Legea nr. 567/2004, există discriminare între personalul auxiliar de specialitate beneficiar al pensiei de serviciu şi moştenitorii personalului auxiliar de specialitate decedat.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.135 în dosarul nr. 61/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 1657/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Rezolvarea de principiu a chestiunii de drept constând în plata integrală printr-o singură operaţiune financiară a sumelor de bani reprezentând diferenţa dintre salariile stabilite neplafonat prin ordin al ministrului justiţiei pentru consilierii din sistemul de probaţiune şi salariile efectiv plătite.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.136 în dosarul nr. 128/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 2142/83/ca/2020* – R, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
- În interpretarea art. 77 alin. (2) capitolul II din anexa nr. VII a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, raportat la art. 2 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, dacă scopul compensației lunare constă în compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este suspus personalul participant la misiunile în afara teritoriului Statului Român, în zonele de operații;
- În caz de răspuns afirmativ la prima întrebare, dacă compensația lunară specifică teatrului de operații prevăzut de art. 77 alin. (2) lit. c) capitolul II din anexa nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 se poate cumula cu diurna în valută, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 sau cu indemnizația de risc plătită de partenerii externi.
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea conexată formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 8256/118/2020*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
În aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al Românei, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 24/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 30 ianuarie 2023, dispoziţiile cuprinse în anexa 3 pct.1 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003; art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată prin Legea nr. 491/2006 şi art. 77 alin. (2) lit. c) capitolul II din anexa VII din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pot fi interpretate în sensul că reprezintă compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este supus personalul participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii iar acordarea concomitentă a drepturilor prevăzute de aceste prevederi ar constitui dublă compensare a riscului aferent participării la misiunile internaţionale?
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.137 în dosarul nr. 298/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 926/86/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
„Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 28 alin. (3) şi alin. (4) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, poate fi acordată majorarea salarială poliţiştilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în lipsa normelor secundare sau înainte de emiterea acestora, având în vedere tratamentele diferenţiate faţă de poliţiştii din cadrul Ministerului Justiţiei care beneficiază de aceleaşi drepturi încă din 2018?”
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.138 în dosarul nr. 2484/1/2024
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Timiş – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 567/30/2024 şi de Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 1347/99/2024 şi nr. 3258/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
– dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în ipoteza stabilirii salariilor de bază pentru funcțiile prevăzute în aparatul de specialitate al primarului prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi în hotărârea consiliului local cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, se aplică plafonarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, respectiv Legea nr. 103/2023?
– dacă, în cazul funcţionarilor publici angajaţi de către unităţile administrativ teritoriale, se impune stabilirea salariului de bază, începând cu data de 1 ianuarie 2024, corespunzător funcţiei, nivelului studiilor, gradului/treptelor profesionale şi gradaţiei de vechime, cu aplicarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în cuantum de 3.300 lei, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 164 din Codul muncii, coroborate cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 900/2023, respectiv dacă acestor funcţionari li se aplică limitările prevăzute de art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi de art. I alin. (1) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 la calculul salariului de bază începând cu data menţionată?
– dacă, în interpretarea art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcţionarii publici din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Administraţie” din aparatul propriu al primăriilor, salariile de bază ce se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, în aplicarea principiului autonomiei locale, cu respectarea condiţionărilor prevăzute de art. 11 alin. (4) (fără a se depăşi indemnizaţia viceprimarului) şi art. 25 (referitoare la limitarea cuantumului total al sporurilor) pot avea în vedere şi înmulţirea unor coeficienţi cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată?
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.139 în dosarul nr. 2610/1/2024
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Dâmboviţa – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1176/120/2024 şi de Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă, în dosarele nr. 1499/85/2024 şi nr. 486/85/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Dacă în cadrul familiei ocupaționale de funcţii bugetare „Justiție”, personalul auxiliar poate beneficia de acordarea unei majorări de 10% a indemnizației de încadrare, față de cele stabilite potrivit prevederilor art. 3 alin. (4) şi (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007, raportat la nivelul indemnizațiilor personalului auxiliar din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin aplicarea Legii nr. 71/2015 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.
Dacă personalul auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti beneficiază începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, coroborat cu momentul angajării acestora şi după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, de majorarea de 10% la nivelul indemnizațiilor personalului auxiliar din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, faţă de drepturile salariale stabilite potrivit prevederilor art. 3 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.141 în dosarul nr. 2542/1/2024
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr.2883/103/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:
Dispoziţiile art.517 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la sintagma „posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu” se interpretează în sensul că durata prelungirii este de un an.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Decizia nr.142 în dosarul nr. 3038/1/2024
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Timiş – Secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. 16895/325/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
„Prevederile art. 8 alin. (5) teza I și art. 11 din Legea nr. 77/2016 trebuie interpretate în sensul că permit în etapa executării silite efectuate în baza contractului de credit inclusiv soluția de adaptare a acestui contract?
În caz afirmativ, soluțiile de adaptare a contractului prin:
– reducerea soldului;
– stabilirea unui nou curs valutar aplicabil tuturor sumelor restante, cu repunerea pe rol a creditului;
– stabilirea unui nou curs valutar nou aplicabil ratelor cu scadența după introducerea notificării de adaptare;
pot reprezenta modalități de echilibrare a contractului de credit admisibile prin raportare la prevederile Legii nr. 77/2016?”.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Decizia nr.140 în dosarul nr. 1630/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de Ogrean Virgil–Ioan privind îndreptarea omisiunii din Decizia nr. 53 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1.191 din 29 noiembrie 2024.
Pronunţată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.
Biroul de Informare şi Relaţii Publice