Înalta Curte de Casație și Justiție
C O M U N I C A T
În şedinţa din 19 mai 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat douăzeci și patru sesizări în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunţate următoarele soluţii:
Decizia nr. 165 în dosarul nr. 153/1/2025
Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 2165/108/2023 şi de Tribunalul Botoşani – Secţia I civilă în dosarul nr. 684/40/2024.
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 211 alin. (4) prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, stabileşte că:
Vechimea de cel puţin 25 de ani necesară pentru pensionare are în vedere numai vechimea în funcţiile de judecător, procuror, judecător al Curţii Constituţionale, magistrat-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 166 în dosarul nr. 2677/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Hunedoara – Secţia I civilă, în dosarul nr. 444/97/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă în cazul asistenţilor personali se poate acorda contravaloarea indemnizaţiei de concediu de odihnă, iar în caz afirmativ, dacă la data de 12 februarie 2024 se poate solicita acordarea acestui drept pentru perioada anilor 2020 – 2023 inclusiv.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 167 în dosarul nr. 2706/1/2024
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 4258/90/2023, Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1905/105/2023 şi de Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2399/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
În interpretarea art. 5 lit. a) şi b) şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul poliţistului, cu modificările ulterioare şi anexa la aceasta, norma de hrană nr. 12 “B” se acordă şi poliţiştilor încadraţi într-un serviciu de combatere a criminalităţii organizate ce funcţionează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române?
Dacă în interpretarea dispozițiilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 136/2017 pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea şi funcţionarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum şi a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 5 din Legea nr. 218/2002, norma de hrană 12 “B” se cuvine doar polițiștilor încadrați în structurile centrale ale Inspectoratului General al Poliţiei Române sau şi celor încadrați în Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca.
Dacă în interpretarea dispozițiilor art. 5 şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 şi a art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 193/2014, Unităţile Teritoriale de Analiză a Informaţiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române, pentru ca funcţionarii încadraţi în aceste unităţi să poată beneficia de norma de hrană 12 “B”.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 168 în dosarul nr. 1813/1/2024
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Buzău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 13.831/200/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
„caracterul prescriptibil/imprescriptibil al acţiunii prevăzute de art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 169 în dosarul nr. 2669/1/2024
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.696/87/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Dacă angajaţii Administraţiei Naţionale «Apele Române», prin raportare la dispoziţiile art. 10 lit. d), Cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, au dreptul la spor de 15% de consemn, după data de 01.01.2023, indiferent dacă se produce sau nu evenimentul pentru care au fost consemnaţi la domiciliu?
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 170 în dosarul nr. 2656/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în dosarul nr. 2853/85/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă prestarea de către reclamantă, medic în cadrul direcţiei de sănătate publică – laboratorul diagnostic și investigare în sănătate publică – laboratorul de microbiologie, atât a activităților pentru care beneficiază de un spor de 15-25% din salariul de bază, conform art. unic pct. 7 din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, cât și a activităților pentru care beneficiază de un spor de 55-85% din salariul de bază, conform art. unic lit. A pct. 2 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 (activitatea HIV/SIDA), deschide dreptul acesteia la acordarea sporului în cuantum mai mare, aferent întregului program de lucru sau devin aplicabile prevederile art. 8 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 privind acordarea fiecărui spor proporțional cu timpul lucrat în aceste condiții.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 171 în dosarul nr. 2671/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1669/93/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Alcătuirea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate, conform art. 17 lit. f) din Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. M.24/30/8.147/2016, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza salariului la nivelul maxim din cadrul angajatorului, recunoscut şi acordat prin hotărâre judecătorească, ce acoperă şi perioada celor 6 luni.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 172 în dosarul nr. 2672/1/2024
Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 18516/3/2023, privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:
„calcularea soldei de funcţie prevăzute în Anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, pe baza salariului minim brut garantat în plată stabilit prin hotărâre de guvern, ca produs dintre acesta şi coeficientul de ierarhizare”.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 173 în dosarul nr. 421/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale privind dezlegarea următoarei probleme de drept:
„Dacă unei persoane care a încheiat voluntar un contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate cu Casa de Asigurări de Sănătate în temeiul dispoziilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, i se reţin contribuţii de asigurări sociale potrivit prevederilor contractuale şi ale Codului fiscal, dacă persoana în cauză este avocat şi are calitatea de membru al Casei de Asigurări a Avocaţilor”.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 174 în dosarul nr. 2675/1/2024
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2398/86/2023 şi de Tribunalul Prahova – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1826/105/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Dacă indemnizaţia de hrană acordată funcţionarilor publici este supusă atât limitărilor prevăzute de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi de art. 11 alin. (4) din acelaşi act normativ, doar uneia dintre ele sau niciunei limitări;
şi, respectiv,
Dacă plata indemnizaţiei de hrană datorate personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor, prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum era în vigoare la data de 24 aprilie 2023, se realizează cu aplicarea dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din aceeaşi lege-cadru.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 175 în dosarul nr. 2686/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 288/121/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
În interpretarea dispoziţiilor art. 111 şi art. 134 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, timpul afectat pauzei de masă, neinclus în programul zilnic de 8 ore, poate fi considerat timp de muncă sau muncă suplimentară, dacă angajatorul nu a prevăzut acest timp de pauză în contractul individual de muncă, ci doar în regulamentul intern, fără a descrie în mod explicit modalitatea de exercitare a pauzei de masă, iar angajatul este în incinta unităţii angajatorului şi la dispoziţia acestuia.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 176 în dosarul nr. 2674/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2846/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă, în ceea ce-i priveşte pe funcţionarii publici de sex feminin, dreptul la pensie poate fi solicitat simultan cu opţiunea pentru continuarea raportului de serviciu până la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege pentru bărbaţi, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 177 în dosarul nr. 2960/1/2024
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia contencios administrativ şi fiscal a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 18784/3/2022* şi nr. 5365/3/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
– Dacă în perioada 2019-2022 soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.
Dacă începând cu data de 9 aprilie 2015, prin raportare la art. 1 alin. (51), art. 5 alin. (11) şi alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, precum şi art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Decizia nr. 794 din 21 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020 aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 230/2020, soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi trebuiau stabilite la nivelul maxim din grilă în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul Familiei Ocupaţionale „Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională” pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie.
Dacă se consideră discriminare în sensul prevăzut de Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea soldelor de funcţie ale persoanelor nou angajate în baza unui algoritm diferit de cel în baza căruia au fost stabilite soldele de funcţie ale reclamanţilor, angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi.
– Dacă în perioada 2017 până la zi soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează prin raportare la salariul minim brut garantat în plată.
Dacă în perioada 2018-2021 soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei prevăzut de Legea-cadru nr. 284/2010.
Dacă în anii 2015-2016, prin raportare la Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Decizia nr. 794 din 21 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020 aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 230/2020, soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi trebuiau stabilite la nivelul maxim din grilă salarială în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul Familiei Ocupaţionale „Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională” pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie.
Dacă modificarea cuantumului soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi implică modificarea şi a sporurilor/adaosurilor/sumelor tranzitorii care se raportează la acestea şi dau dreptul la plata de diferenţe şi dacă aceste diferenţe se impun a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi implică plata de daune interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare şi penalităţi pe zi de întârziere.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 178 în dosarul nr. 292/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2218/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă în interpretarea art. 2 alin. (1), (11), (2), (4) şi art. 4 alin. (1) din Legea concediului paternal nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 2 teza I din Normele metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000, cu completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1577/2022 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000, precum şi prin raportare la art. 514 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, solicitantul unei indemnizaţii pentru concediu paternal trebuie să formuleze în scris o astfel de cerere anterior efectuării concediului sau poate formula această cerere şi în timpul/ după efectuarea concediului, atât timp cât este respectat termenul de 8 săptămâni de la naşterea copilului?
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 179 în dosarul nr. 303/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3528/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă daunele interese moratorii sub forma dobânzilor legale penalizatoare şi actualizările cu indicele de inflaţie stabilite prin raportare la diferenţele salariale acordate în favoarea unui grefier, prin hotărâri judecătoreşti prin care au recunoscut îndreptăţirea la o valoare de referinţă sectorială superioară celei aplicate de angajator la data plăţii salariului, sunt supuse regimului fiscal prevăzut de dispoziţiile art. 55 alin. (2) lit. j1) şi dispozițiile art. 2963 din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 76 alin. (2) lit. p) şi art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 180 în dosarul nr. 319/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1029/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă în aplicarea art. 158 alin. (6) şi alin. (7) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în interpretarea dispozițiilor pct. 93 din anexa nr. 1 și pct. 114 din anexa nr. 2 la Ordinul Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, astfel cum a fost completat prin adresa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 436/717 din 10.06.1995 (comunicată unităţilor sanitare cu scrisoarea Ministerului Sănătăţii nr. DP/XI/C/24058 din 15.06.1995) și ale dispoziţiilor art. 3 din Ordinul nr. 40 din 4 iulie 1990 emis de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 655/4.06.1990, pentru aprobarea criteriilor de încadrare pe categorii de risc radiologic a locurilor de muncă din unităţile autorizate să desfășoare activităţi din domeniul nuclear, activitatea prestată în perioada 1969 – 1.04.2001 de către salariații laboratoarelor de radiologie din cadrul spitalelor de stat autorizate să desfășoare activități în domeniul nuclear, în unităţi clasificate în categoria de risc radiologic maxim III şi IV, în cazul cărora a fost urmată procedura de încadrare a activității în grupele de muncă, beneficiază legal de încadrare în fosta grupa a II-a de muncă sau în fosta grupă I de muncă?
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 181 în dosarul nr. 3043/1/2024
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 9560/3/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:
- Dacă pentru personalul silvic cu statut de funcţionar public, încadrat în instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat, al cărui salariu de bază este stabilit conform anexei nr. VIII, capitolul I, lit. A, pct. I, Nota 41 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, acordarea indemnizaţiei de grad profesional, prevăzută de art. 22 alin. (2)-(4) coroborat cu anexa nr. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, după data de 16 decembrie 2019, este supusă limitării prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017.
- Dacă pentru personalul silvic cu statut de funcţionar public, încadrat în instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat, al cărui salariu de bază este stabilit conform anexei nr. VIII, capitolul I, lit. A, pct. I, Nota 41 din Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizaţia de grad profesional, prevăzută de art. 22 alin. (2)-(4) coroborat cu anexa nr. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019, poate fi acordată în anii 2020, 2021, 2022 şi 2023, în raport cu dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
- Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, coroborate cu art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 18 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, dreptul personalului silvic la acordarea unui volum de 6 mc lemn fasonat de foc pe an, aferent anului 2019, se poate dispune în cazul în care angajatorul nu a prevăzut sume cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli.
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 182 în dosarul nr. 135/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarul nr. 1181/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Modalitatea de acordare a celor 10 zile de concediu de odihnă suplimentar conform art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 13 iunie 1995, cu modificările ulterioare, precum şi modalitatea de aplicare a sporului de 15% pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică centrală, respectiv dacă acesta se aplică la cuantumul salarial avut în anul 2018, sau, respectiv, la cel avut în prezent, raportat şi la prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, chiar şi pentru salariaţii care nu au fost cuprinşi în buletinele de expertiză emise de Direcţia Sănătate Publică Judeţeană la nivelul anului 2018, şi care nu au beneficiat de acest spor în anul 2019 şi ulterior.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 183 în dosarul nr. 137/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 3808/117/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă în raport de prevederile art. 22 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B nr. crt. 4. (2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte. (…)”, majorarea de 15 % a salariului de bază pentru complexitatea muncii, prevăzută în anexa nr. VIII, capitolul I, lit. A din Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă un element component al salariului de bază sau o majorare a bazei de salarizare?
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 184 în dosarul nr. 154/1/2025
Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 579/93/2023, nr. 35237/3/2022 şi nr. 22/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Dacă coeficientul de multiplicare 19,000, stabilit în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, lit. A pct.13, preluat în anexa nr. V lit. B, din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, are natura juridică a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul Direcţiei de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism/Direcţiei naţionale anticorupţie, iar garanţiile principiului nediscriminării şi ale principiului egalităţii, prevăzute de art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 pot fi invocate doar de către magistraţii judecători/procurori care ocupă o „funcţie similară” cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din acelaşi act normativ coroborat cu art. 8 din secţiunea a 2-a capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 şi raportat la art. 86 alin. (2) din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 185 în dosarul nr. 228/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de apel Constanţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 5519/118/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
Stabilirea datei deschiderii dreptului la pensie de serviciu, în raport de care se aplică normele privind formula de calcul a cuantumului acesteia, în situaţia în care pensia de serviciu se acordă prin transformarea unei pensii de invaliditate stabilite anterior.
Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 186 în dosarul nr. 229/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 7066/118/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
Dacă în interpretarea şi aplicarea art. 5 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, republicată, cu modificările ulterioare, personalul din Laboratorul Toxicologie şi Serologie din cadrul Serviciului de Medicină Legală se încadrează de drept în condiţii deosebite, conform interpretării date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin decizia nr. 24 din 14 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1001 din 12 decembrie 2019?
Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 191 în dosarul nr. 126/1/2025
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 5984/102/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
În interpretarea dispoziţiilor art. 493 alin. (3) raportat la art. 493 alin. (1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:
Pentru aplicarea în mod direct a sancțiunii disciplinare a „mustrării scrise” este obligatorie cercetarea prealabilă şi audierea funcţionarului public.
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
Decizia nr. 192 în dosarul nr. 131/1/2025
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Maramureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr.10151/182/2022 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
„Dacă dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi art. 2 pct. 2) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 259 alin. (1) şi (3) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare se impun a fi interpretate în sensul că obligaţia de obţinere a autorizaţiei pentru introducerea în ţară a metalelor şi a pietrelor preţioase este incidentă şi în cazul bijuteriilor produse în urma prelucrării unor materii prime în cadrul regimului de perfecţionare pasivă şi reintroduse în ţară ca etapă finală a acestui regim sau, din contră, reintroducerea în ţară a bijuteriilor obţinute în cadrul regimului de perfecţionare pasivă nu este supusă autorizării pentru introducerea în ţară a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase.”
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Biroul de Informare și Relații Publice