ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
COMUNICAT DE PRESĂ
La data de 12 iunie 2023, orele 13.00, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din Strada Batiştei nr. 25, Sala Secţiilor Unite, va avea loc şedinţa publică de tragere la sorţi pentru:
- Desemnarea, în condiţiile art.36 alin. (6), teza I, din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, unui membru titular al Completul de 5 Judecători – Civil 1 – 2023, în locul doamnei judecător Ana Roxana Tudose, eliberată din funcţia de judecător prin pensionare.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
Domnule Președinte al României,
Stimați membri ai Consiliului Superior al Magistraturii,
Constituim astăzi al patrulea Consiliu Superior al Magistraturii, după modificările legislative intervenite în anul 2004 și sunt sigură că deja resimțim cu toții, responsabilitatea extraordinară care stă pe umerii Consiliului care se constituie astăzi, garantul constituțional al independenței justiției.
Doamnelor și domnilor,
Am avut ocazia de a lucra de-a lungul timpului cu alte două componențe ale Consiliului Superior al Magistraturii așa încât am constatat în mod direct faptul că fiecare dintre ele s-a confruntat cu provocări legate de construirea sau de întărirea unui sistem judiciar cu adevărat independent. Societatea însă a evoluat, așteptările sale au crescut și cred că pot spune, fără teama de a greși, că acest Consiliu se va confrunta cu cel mai ridicat nivel de exigență al cetățenilor față de sistemul judiciar de până acum, în condițiile în care:
Pe de o parte avem deja în vigoare noile legi ale justiției, care sunt rezultatul unui amplu proces de dezbateri, care a demonstrat că justiția și organizarea judiciară rămân subiecte de mare interes pentru societatea românească și, sub unele aspecte, generează încă o aprinsă controversă.
În acest context, rolul nostru ca judecători și procurori nu este însă de a ”face” legea, ci de a o aplica, iar rolul nostru ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este de a lua măsurile necesare pentru o funcționare eficientă și modernă a sistemului judiciar. Pentru că în calitatea actului de justiție rezidă prestigiul, încrederea și susținerea societății acordată justiției, iar această susținere, această conștientizare de către cetățean a misiunii fundamentale a sistemului judiciar, reprezintă una dintre cele mai importante garanții ale independenței acestuia.
Cred așadar că rezolvarea promptă a problemelor de credibilitate cu care se confruntă și astăzi sistemul judiciar sub unele aspecte ar putea să reprezinte o prioritate a noului Consiliu.
Pe de altă parte, sfârșitul anului 2022 a adus pentru România ridicarea Mecanismului de cooperare și verificare, un pas important în sensul recunoașterii faptului că România este astăzi un stat dezvoltat din punct de vedere democratic, cu un sistem judiciar credibil. Pentru noi, ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, acest eveniment marchează însă o sporire a responsabilității și nu o diminuare a ei. Trebuie să ne asigurăm că putem garanta în continuare, în contextul cooperării instituite pentru toate statele membre prin Mecanismul privind statul de drept, creșterea calității activității judiciare și consolidarea celor mai înalte standarde de integritate și de independență. Si nu va si ușor.
În egală măsură, perioada următoare va prezenta provocările ei și din perspectiva consolidării statutului judecătorilor și procurorilor, inclusiv în componenta lui financiară. Avem deja o preconizată reformă a sistemului de pensii de serviciu, care a generat din păcate o emoție colectivă care ne afectează atât pe noi ca sistem judiciar cât și pe cetățenii României, în contextul în care ieșirea din sistem a multor colegi cu mare experiență și dovedită valoare profesională poate afecta, cel puțin pe termen scurt, daca nu și pe termen mediu, calitatea actului de justiție.
În acest context, aș dori să subliniez faptul că toate aceste chestiuni trebuie să fie abordate cu maximă responsabilitate deopotrivă atât în exteriorul cat și în interiorul sistemului judiciar.
Responsabilitatea din exteriorul sistemului judiciar rămâne întemeiată pe înțelegerea corecta a rolului pe care aspectele legate de statutul judecătorului sau procurorului îl joacă pentru independența acestuia. Garanțiile financiare care se acordă magistratului reprezintă astfel nu doar o compensație pentru sistemul de incompatibilități și interdicții sau condițiile de muncă, dar și o garanție acordată până la urmă cetățeanului în sensul că este asigurat cadrul necesar pentru o judecată corectă, onestă, imparțială, protejată de orice influență externă.
Pe de altă parte, responsabilitatea care trebuie să vină dinspre noi, dinspre interiorul sistemului judiciar, este poate chiar și mai importantă. Trebuie să acceptăm realitatea că soluțiile legislative care privesc statutul nostru trebuie să fie deopotrivă constituționale și acceptabile din punctul de vedere al societății pe care o deservim. Ca urmare, pentru orice garanție pe care ne-o acordă societatea ar trebui să oferim cetățenilor rezultate concrete sub aspectul îmbunătățirii celerității și calității actului de justiție.
Este responsabilitatea noastră comună să facem ca modernizarea justiției să fie și perceptibilă cetățenilor. Rezultatele nu trebuie să se vadă doar în rapoarte, în statistici sau în studii specializate, ele trebuie să poată fi văzute ”cu ochiul liber” și resimțite ca atare de justițiabil. Numai astfel, alături de o mai mare coeziune a sistemului în ansamblu, vom putea ca prin dezbatere și dialog cu celelalte puteri ale statului să consolidăm aspectele de interes pentru justiția din România.
Acest proces de eficientizare va fi fără îndoială dificil, în condițiile în care numărul mare de pensionări va spori în perioada imediat următoare încărcătura colegilor rămași în activitate, cu efect direct asupra duratei procedurilor. Rolul Consiliului este de a lua măsurile necesare pentru a putea gestiona cât mai eficient aceste vulnerabilități și, din nou, nu va fi o misiune ușoară.
În același timp, as dori să ne asumăm cu toții faptul că Justiția trebuie să-și întemeieze rolul de putere a Statului pe forța argumentului, pe dezbatere onestă, chiar contradictorie, pe cinste și imparțialitate.
Ca reprezentanți ai sistemului judiciar avem totuși un mare avantaj față de celelalte puteri ale statului, suntem la adăpost de lupta politică, astfel că, în teorie, nimic nu ne împiedică să manifestăm un mai mare grad de coeziune, de unitate, în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Ca dorință personală, mi-aș dori să evităm introducerea oricăror forme de partizanat în cadrul noului Consiliul și chiar daca sunt sigură că vor exista opinii contrare asupra multor chestiuni, nu aș vrea să ne simțim sau să fim percepuți ca fiind unii împotriva celorlalți. Cred că este un aspect deosebit de important pentru sănătatea și pentru imaginea sistemului judiciar și că o atitudine constructivă, pro-activă poate fi propagată dinspre Consiliu către întreg sistemul judiciar, cu rezultate pozitive în ceea ce privește coeziunea acestuia.
Aș vrea să atingem momentul în care în justiție să avem curente de opinie diferite și aflate în dezbatere, dar să nu mai avem niciodată confruntare și aversiune reciprocă.
Aș dori să închei cu o referire la un ultim aspect. Multă vreme focusul activității Consiliului Superior al Magistraturii l-a constituit magistratul. Era absolut normal, pentru că trebuia construit un sistem judiciar funcțional, care să beneficieze de o independență efectivă și care să fie constituit din judecători sau procurori al căror statut să le permită evitarea sau respingerea oricărei interferențe exterioare.
A fost un proces lung și dificil și, după părerea mea, a fost o reușită, a ultimelor trei consilii. O reușită fără de care integrarea deplină a României în Uniunea Europeană nu ar fi fost posibilă. Astăzi, suntem însă în punctul în care consolidarea în continuare a independenței și a celorlalte elemente ținând de statutul magistratului este posibilă numai prin orientarea focusului sistemului judiciar nu doar spre nevoile magistratului, ci mai mult spre nevoile cetățeanului.
Unificarea și coerența jurisprudenței, calitatea și rapiditatea actului de justiție, calitatea motivărilor, efectuarea de anchete penale profesioniste și rapide, recompensarea performanței sunt indicatori de eficiență care trebuie urmăriți mai concret și mai ferm, iar acest Consiliu ar putea să fie poate mai sensibil în primul rând la ceea ce societatea își dorește din partea justiției, în plan secund la ceea ce justiția își dorește de la societate.
Va mulțumesc tuturor pentru atenția acordată
ROMÂNIA
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
COMUNICAT DE PRESĂ
Prin Hotărârea nr.164/21.12.2022 a Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casație şi Justiție s-a stabilit funcționarea în cadrul instanței supreme, în cursul anului 2023, a două completuri de cinci judecători în materie penală și a două completuri de cinci judecători în alte materii decât cea penală. Totodată, în ceea ce privește completurile de cinci judecători organizate în alte materii decât cea penală, s-a stabilit numărul judecătorilor din cadrul fiecărei secții care vor intra în compunerea acestora.
În temeiul prevederilor art.36 alin. (4) şi (7) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară și art.44 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație şi Justiție, republicat, și în conformitate cu prevederile hotărârii de colegiu de mai sus, la data de 03.01.2023, la sediul Înaltei Curți de Casație şi Justiție s-a procedat la tragerea la sorţi a componenței completurilor de 5 judecători, precum şi a listelor de permanentă aferente, rezultatele tragerii la sorţi fiind aprobate prin Hotărârea nr. 1 din 03 ianuarie 2023 a Colegiului de Conducere, după cum urmează:
|
Completul penal 1 – 2023 |
|
| CHITIDEAN GHEORGHE VALENTIN | Secţia penală |
| IANCU ANA-HERMINA | Secţia penală |
| CRIȘTIU-NINU LUMINIȚA | Secţia penală |
| MARCU ELENI-CRISTINA | Secţia penală |
| BURNEL OANA | Secţia penală |
|
Completul penal 2 – 2023 |
|
| ROG LUCIA TATIANA | Secţia penală |
| CÎRNARU SIMONA ELENA | Secţia penală |
| VASILE FRANCISCA MARIA | Secţia penală |
| BARBU ELENA | Secţia penală |
| ȘELEA MIRCEA MUGUREL | Secţia penală |
| Completul civil 1 – 2023 | |
| TUDOSE ANA-ROXANA | Secţia contencios administrativi și fiscal |
| GROSU CRISTINEL | Secţia contencios administrativ și fiscal |
| VIȘAN MIRELA | Secţia I civilă |
| CONSTANDA ANDREIA LIANA | Secţia I civilă |
| NIȚU PETRONELA IULIA | Secţia a II-a civilă |
|
Completul civil 2 – 2023 |
|
| HRUDEI MARIA | Secţia contencios administrativ și fiscal |
| VIȘAN LILIANA | Secţia contencios administrativ și fiscal |
| SURDU ADINA OANA | Secţia a II-a civilă |
| DUȚĂ RUXANDRA MONICA | Secţia a II-a civilă |
| LAVINIA CURELEA | Secţia I civilă |
|
Completul penal 1 – 2023 Lista de permanenţă |
|
| NICOLESCU ALIN SORIN | Secţia penală |
| ENESCU DAN ANDREI | Secţia penală |
| VOICA VALERICA | Secţia penală |
| DRAGOMIR ILIE IULIAN | Secţia penală |
| POPA RODICA AIDA | Secţia penală |
| EPURE CONSTANTIN | Secţia penală |
| COBZARIU MARICELA | Secţia penală |
|
Completul penal 2 – 2023 Lista de permanenţă |
|
| ȘERBAN LEONTINA | Secţia penală |
| COSMA RODICA | Secţia penală |
| ISPAS ADRIANA | Secţia penală |
| RUS ANDREI CLAUDIU | Secţia penală |
| ALEXANDRESCU ANCA MĂDĂLINA | Secţia penală |
| LEFTERACHE VALERIA LAVINIA | Secţia penală |
| BOGDAN IOANA | Secţia penală |
|
Completul civil 1 – 2023 Lista de permanenţă |
|
| PUȘCAȘIU EUGENIA | Secţia I civilă |
| BOLDEA IRINA ALEXANDRA | Secţia I civilă |
| CRISTESCU SIMONA LALA | Secţia I civilă |
| MITEA VALENTIN | Secţia I civilă |
| HORTOLOMEI MARIANA | Secţia I civilă |
| FLOREA BURGAZLI DIANA | Secţia I civilă |
| TRUȚESCU CRISTINA | Secţia I civilă |
| BĂLDEAN DENISA – LIVIA | Secţia I civilă |
| MIHĂIANU COSMIN HORIA | Secția a II-a civilă |
| ISAILĂ MĂRIOARA | Secția a II-a civilă |
| CÎRNU IULIA MANUELA | Secția a II-a civilă |
| POLIȚEANU MIRELA | Secția a II-a civilă |
| CONDOIU MINODORA | Secția a II-a civilă |
| SANDU-NECULA CARMEN | Secția a II-a civilă |
| GRĂDINARU IANINA BLANDIANA | Secția a II-a civilă |
| DUMINECĂ VIRGINIA FLORENTINA | Secția a II-a civilă |
| NASZ CSABA BELA | Secția a II-a civilă |
| VIȘAN DOINA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| GHICA VELESCU ALINA NICOLETA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| VERONICA NĂSTĂSIE | Secția contencios administrativ și fiscal |
| PĂTRAȘCU HORAȚIU | Secția contencios administrativ și fiscal |
| CORBU CORINA ALINA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| VLADU-CREVON MĂDĂLINA-ELENA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| GHERASIM ADRIANA ELENA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| HÎNCU CEZAR | Secția contencios administrativ și fiscal |
| FILIPESCU VIRGINIA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| SEVERIN DANIEL GHEORGHE | Secția contencios administrativ și fiscal |
| POHRIB ALINA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| BARBĂ IONEL | Secția contencios administrativ și fiscal |
| SECREȚEANU ADRIANA FLORINA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| BOGASIU GABRIELA ELENA | Secția contencios administrativ și fiscal |
|
Completul civil 2 – 2023 Lista de permanenţă |
|
| VĂLEANU PETRONELA CRISTINA | Secția I civilă |
| NICOLAE ADINA GEORGETA | Secția I civilă |
| POPOIAG ELENA CARMEN | Secția I civilă |
| NESTOR BEATRICE IOANA | Secția I civilă |
| DASCĂLU LAVINIA | Secția I civilă |
| IVANOVICI LAURA MIHAELA | Secția I civilă |
| PONEA ADINA GEORGETA | Secția I civilă |
| TIRICĂ ILEANA RUXANDRA | Secția I civilă |
| ZAHARIA RODICA | Secția a II-a civilă |
| DĂNĂILĂ VERONICA MAGDALENA | Secția a II-a civilă |
| TEAU CARMEN TRĂNICA | Secția a II-a civilă |
| POPA ROXANA | Secția a II-a civilă |
| DORIN RODICA | Secția a II-a civilă |
| MANOLE DIANA | Secția a II-a civilă |
| FLORESCU GEORGE BOGDAN | Secția a II-a civilă |
| VRABIE VALENTINA | Secția a II-a civilă |
| TĂMAGĂ ELENA DIANA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| MIHAI ZAMFIR LUCIAN CĂTĂLIN | Secția contencios administrativ și fiscal |
| CONSTANTINESCU MARIANA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| VLAD DECEBAL CONSTANTIN | Secția contencios administrativ și fiscal |
| PĂUN LUIZA MARIA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| BÎCU VASILE | Secția contencios administrativ și fiscal |
| FARMATHY GHEZA ATTILA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| VIȘOIU EMILIA CLAUDIA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| ILIE CARMEN MARIA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| VOINESCU CARMEN MIHAELA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| GHICULESCU ADRIAN REMUS | Secția contencios administrativ și fiscal |
| MARCHIDAN ANDREEA | Secția contencios administrativ și fiscal |
| FLOREA IONEL | Secția contencios administrativ și fiscal |
| DRAGOE ȘTEFANIA | Secția contencios administrativ și fiscal |
Biroul de Informare şi Relaţii Publice
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
COMUNICAT DE PRESĂ
cu privire la desemnarea unor membri titulari
pentru Completul de 5 Judecători Penal 1 – 2018, Completul de 5 Judecători Penal 3 – 2019, Completul de 5 Judecători Penal 1 – 2021, Completul de 5 Judecători – Penal 2 – 2022, Completul de 5 Judecători – Civil 1 – 2018 și Completul de 5 Judecători – Civil 2 – 2022
În urma tragerii la sorți care a avut loc la data de 03 ianuarie 2023, orele 1400, la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Sala Secțiilor Unite, au fost desemnați membrii titulari după cum urmează:
- Pentru Completul de 5 Judecători – Penal 1 – 2018
Judecător BURNEL OANA – Secţia penală
- Pentru Completul de 5 Judecători – Penal 3 – 2019
Judecător VASILE FRANCISCA MARIA – Secţia penală
- Pentru Completul de 5 Judecători – Penal 1 – 2021
Judecător RUS ANDREI CLAUDIU – Secția penală
- Pentru Completul de 5 Judecători – Penal 2 – 2022
Judecător MARCU ELENI CRISTINA – Secția penală
- Pentru Completul de 5 Judecători – Civil 1 – 2018
Judecător VIȘAN LILIANA – Secția de contencios administrativ și fiscal
- Pentru Completul de 5 Judecători – Civil 2 – 2022
Judecător DUMINECĂ VIRGINIA FLORENTINA – Secția a II-a civilă
Tragerea la sorți a avut loc în temeiul art.36 alin. (6), teza a II-a și teza I din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară și art.46 alin. (3) și (4) din Regulamentul pentru organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, ca urmare a numirii în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii a domnului judecător Daniel Grădinaru și a doamnei judecător Denisa-Angelica Stănișor, precum și a eliberării din funcție, prin pensionare, a doamnei judecător Ileana-Izabela Dolache-Bogdan, membri titulari ai respectivelor completuri.
BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
COMUNICAT DE PRESĂ
La data de 3 Ianuarie 2023, orele 1400, la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din Bucureşti, Strada Batiştei nr.25, Sala Secţiilor Unite (etajul 1, sala 103), va avea loc şedinţa publică de tragere la sorţi pentru:
- Desemnarea, prin tragere la sorţi, a membrilor Completurilor de 5 Judecători pentru anul 2023, în condiţiile art.36 alin. (4) şi (7) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară;
- Desemnarea, în condiţiile art.36 alin. (6), teza a II-a, din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, a unui membru titular în Completul de 5 Judecători – Penal 1 – 2018, în locul domnului judecător Daniel Grădinaru, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Desemnarea, în condiţiile art.36 alin. (6), teza a II-a, din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, a unui membru titular în Completul de 5 Judecători – Penal 3 – 2019, în locul domnului judecător Daniel Grădinaru, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Desemnarea, în condiţiile art.36 alin. (6), teza a II-a, din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, a unui membru titular în Completul de 5 Judecători – Penal 1 – 2021, în locul domnului judecător Daniel Grădinaru, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Desemnarea, în condiţiile art.36 alin. (6), teza a II-a, din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, a unui membru titular în Completul de 5 Judecători – Penal 2 – 2022, în locul domnului judecător Daniel Grădinaru, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Desemnarea, în condiţiile art.36 alin. (6), teza a II-a, din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, a unui membru titular în Completului de 5 Judecători – Civil 1 – 2018, în locul doamnei judecător Denisa-Angelica Stănişor, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii;
- Desemnarea, în condiţiile art.36 alin. (6), teza I, din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară, unui membru titular al Completul de 5 Judecători – Civil 2 – 2022, în locul doamnei judecător Ileana-Izabela Dolache-Bogdan, eliberată din funcţia de judecător prin pensionare.
BIROUL DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE
Unofficial translation
PRESS RELEASE
On 28 October 2022, at the premises of the High Court of Cassation and Justice, a working meeting was held between the President of the High Court of Cassation and Justice, Judge Corina Alina Corbu, accompanied by the Vice-Presidents of the Supreme Court, Judge Gabriela Elena Bogasiu and Judge Ilie Iulian Dragomir, and the presidents of the Courts of Appeal.
Fifteen out of 16 Courts of Appeal were represented at the meeting by their Presidents or, if unable to attend, their Vice-Presidents.
Discussions focused on improving mechanisms for unification of case law, including the creation of a partnership on a National Network for Unification of Case Law, with contact points in all courts of last instance, issues related to the envisaged takeover of the courts’ budget, in terms of staff costs, by the High Court of Cassation and Justice, as well as topical issues related to information that has appeared in the public domain on the status of magistrates and the organisation of the courts.
Following the meeting, the participants agreed on the adoption of a Resolution on the stability of the status of magistrates as a guarantee of the independence of justice, as well as on the quality of justice and the unification of judicial practice.
In the Resolution adopted, the Presidents of the Supreme Court and the Courts of Appeal noted that both the retirement age of magistrates and the amount of the occupational pension are in fact a partial compensation for the working conditions, risks and responsibilities involved in the exercise of these professions, as well as for the regime of incompatibilities and prohibitions which establish limitations on certain categories of fundamental rights.
Given that the status of judges is of constitutional rank – its benchmarks being enshrined in the provisions of Article 124(3) and Article 125 of the Romanian Constitution – it is considered necessary for all branches of power to assume the principles of stability and predictability of this status, avoiding legislative experiments.
Any changes regarding the increase of the retirement age should not affect the rights of judges in office, should be gradual, phased and correlated with the pace of improvement of working conditions.
The authorities should deepen their human resources management policy in order to implement forward-looking management, avoiding any risk of reducing the number of magistrates, given the need to manage a large number of cases. A change in the retirement age would undoubtedly have repercussions on both the career development of magistrates and the organisation of the courts.
Moreover, in the context of the legislative process for the adoption of the new “Justice Laws”, just this month, the Romanian Parliament has reconfirmed the same basic conditions for obtaining an occupational pension currently in force.
It was considered that the periodic re-examination, at short intervals and in the absence of objective justifications, always in a negative sense, of the status of judges worsens the human resources situation, by increasing the pressure and the psychological burden of this function and has, in the end, a negative effect on the quality of the act of justice, to the detriment of the citizen.
In terms of working conditions, it was felt that the progressive improvement of working conditions in the courts should be undertaken through a concrete strategic document, including detailed investment objectives, deadlines for completion and sources of funding.
High Court of Cassation and Justice
