Mesajul președintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
cu ocazia Zilei Justiției 2024
Încă de la instituirea acesteia, aniversarea anuală a Zilei Justiției marchează progresele înregistrate de către sistemul judiciar înspre obiectivul de a construi în România o justiție modernă şi eficientă, în acord cu așteptările cetățeanului.
Acest parcurs nu este unul ușor, astfel cum ne demonstrează o simplă examinare istorică a acestuia, ci unul presărat cu provocări şi dificultăți. Aceeași privire istorică ne arată însă capacitatea extraordinară a sistemului judiciar, dată de calitatea oamenilor care îl compun şi îl servesc, deopotrivă din cadrul instituțiilor acestuia sau a celorlalte profesii juridice, de a depăși de fiecare dată aceste dificultăți şi de a face lucrurile să progreseze în direcția corectă pentru viitorul României.
Ideea de justiție, pe care o celebrăm astăzi şi pe care trebuie să o onorăm zi de zi, nu poate fi desprinsă de valori precum dreptatea, echilibrul şi loialitatea judiciară. Statul de drept, astfel cum este el consacrat prin chiar articolul 1 din Constituția României, are ca specific tocmai faptul că rezultatul care se impune a fi atins (stabilirea adevărului judiciar, pedepsirea unei infracțiuni, rezolvarea unui litigiu civil etc.) şi respectarea regulilor procesului judiciar prin care se ajunge la acel rezultat sunt deopotrivă de importante. Acesta este elementul diferențiator esențial dintre justiția dintr-o democrație şi cea specifică oricărei forme de organizare statală totalitară, iar sistemul judiciar român este ireversibil angajat înspre respectarea acestor valori.
Însă înfăptuirea justiției nu poate fi privită doar instituțional, ci şi din perspectiva personală a judecătorului.
Pentru judecător ea presupune datoria de a cunoaște şi a aplica legea, cu bună credință şi profesionalism, chiar şi atunci când acest lucru nu este tocmai facil. Înseamnă, spre exemplu, efortul de zi cu zi al judecătorilor din România de a-şi îndeplini datoria profesională şi socială în condiții de supraîncărcare, în sedii de multe ori necorespunzătoare şi confruntându-se în unele ocazii cu critici sau cu poziții publice de contestare a soluțiilor pronunțate sau a statutului lor profesional.
Anii care au trecut au demonstrat că marea majoritate a judecătorilor nu au răspuns acestor realități negative prin abdicarea de la standardele profesionale, ci tocmai dimpotrivă, prin profesionalism, prin atenție, prin efort profesional, prin competență şi dedicație. Credem că este timpul de a recunoaște mult mai deschis meritele acestora şi de a face mai mult pentru a sprijini acest angajament profesional extraordinar, asigurând totodată un tratament juridic rapid şi adecvat situațiilor de excepție.
Așa cum am mai afirmat, asigurarea supremației legii conduce şi la ideea de responsabilitate a celor care înfăptuiesc justiția, iar performanța profesională a judecătorului este esențială pentru consolidarea prestigiul justiției.
Or, situațiile de criză au demonstrat că prestigiul justiției şi al instituțiilor sale este baza socială care asigură caracterul efectiv al independenței acesteia. Şi aceasta pentru că justiția trebuie să reprezinte în primul rând puterea adevărului, puterea rațiunii, puterea argumentului științific, iar nu puterea sabiei.
Este parte a naturii umane ca excepțiile să fie mai spectaculoase decât regula şi ca exemplele negative să fie uneori mai interesante decât cele pozitive. Nu trebuie însă uitat că în spatele fiecărei erori care atrage atenția publicului se află zeci de mii şi chiar sute de mii de soluții corecte, rezultate ale tratării judicioase a cauzelor respective. Nu trebuie uitat că în spatele reflectoarelor îndreptate spre situația unui judecător care se confruntă cu o situație de natură disciplinară se află mii de alți judecători care își îndeplinesc atribuțiile profesionale cu rigurozitate şi, în multe cazuri, cu veritabilă pasiune profesională.
Pe aceștia mulți, nevăzuți, dar esențiali, îi celebrăm astăzi şi este datoria, dar şi onoarea mea, ca președinte al Înaltei Curţi, să îi salut şi să le adresez cele mai bune urări pentru viitor.
În același timp, trebuie spus că pentru funcționarea corectă şi eficientă a justiției responsabilitatea nu revine doar celor din cadrul sistemului judiciar. O justiție modernă presupune resurse corespunzătoare, respect instituțional şi angajament pentru protejarea statutului judecătorului, care este esențial pentru independența acestuia. Acestea nu sunt privilegii şi nu sunt o favoare pe care celelalte puteri ale statului o fac puterii judecătorești, ci reprezintă o investiție în construcția unui sistem judiciar care să garanteze în mod eficient drepturile fundamentale ale tuturor, pentru că justiția produce un impact fundamental asupra calității vieții, la nivel social şi individual, cât şi asupra calității democrației înseși. Vom continua astfel să acționăm, să discutăm, să explicăm, oricât şi oriunde va fi nevoie, pentru a prezerva şi a consolida toate aceste garanții, încurajând, ca şi până acum, principiul cooperării loiale între cele trei ramuri ale puterii de stat.
Este neîndoielnic că înfăptuirea justiției, deși se realizează, potrivit Constituției României, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanțe judecătorești, nu constituie un monopol al judecătorului. Fiecare instrument din partitura pe care o reprezintă funcționarea efectivă, de zi cu zi, a sistemului judiciar este important, rolul tuturor profesioniștilor dreptului este esențial, fie ei judecători sau procurori, avocați sau notari publici, profesori universitari, consilieri juridici sau grefieri ori membri ai altor profesii juridice.
Mai mult, poate paradoxal, funcționarea corectă şi eficientă a sistemului judiciar nu se impune în primul rând în considerarea celor care îl servesc, din interiorul sau din afara acestora, ci este esențială din perspectiva cetățenilor, reprezentând garanția păcii sociale.
În mod mai transparent pentru cei care sunt profesioniști ai dreptului şi într-un mod mai puțin vizibil, de multe ori nevăzut, pentru ceilalţi, legea şi, pe cale de consecință, justiția influențează decisiv viața de zi cu zi a tuturor – de la chestiuni precum cele privind familia la raporturile comerciale, raporturile de muncă, chestiunile legate de educație sau de raporturile cu statul sau alți particulari. Un sistem judiciar eficient își aduce aportul la bunăstarea cetățeanului chiar şi în situația în care acesta nu este niciodată în viață implicat într-un litigiu judiciar, pentru că o justiție eficientă şi mai ales previzibilă stimulează conformarea la normele de conviețuire socială şi inhibă actele antisociale şi abuzul de orice formă.
Tuturor acestor cetățeni, care sunt beneficiarii direcți sau indirecți ai serviciului public al justiției, avem obligația comună de a le asigura egalitatea în fața legii, de a-i proteja de situații de abuz sau de discriminare şi de a le apăra drepturile fundamentale.
În final, în numele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, adresăm un salut special tuturor acelor care, în anul care a trecut de la precedenta aniversare a Zilei Justiției, şi-au pus cunoștințele, experiența şi pasiunea în slujba justiției şi, în general, tuturor acelora care cred în ideea de dreptate şi în valorile fundamentale ale justiției. Ei sunt aceia care duc sistemul judiciar înainte şi în onoarea lor aniversăm în fiecare an această zi cu totul specială.
Cele mai bune gânduri şi urări pentru viitor!
București, 7 iulie 2024
Președintele
Înaltei Curți de Casație Justiție,
judecător Corina-Alina Corbu
Secţia I Civilă
– în fiecare zi de joi a săptămânii, între orele 10.00 – 14.00;
– în ziua de şedinţă, în data de 31 iulie 2024, între orele 10.00 – 14.00
Secţia a II- a Civilă
– în fiecare zi de joi a săptămânii, între orele 10.00 – 14.00;
– în ziua de şedinţă, în data de 31 iulie 2024, între orele 10.00 – 14.00
Secţia de contencios administrativ şi fiscal
– în fiecare zi joi a săptămânii, între orele 10.00 – 14.00;
– în zilele de şedinţă, în data de 17 iulie 2024 şi 21 august 2024, între orele 10.00 – 14.00
Secţia penală
– în perioadele 01 iulie 2024 – 11 august 2024 şi 19 august 2024 – 08 septembrie 2024 , în zilele de marţi şi joi, între orele 10.00 – 12.00;
– în perioada 12 august 2024 – 18 august 2024, în zilele de marţi şi miercuri, între orele 10.00 – 12.00.
Completurile de 5 judecători
– în fiecare zi de joi a săptămânii, între orele 10.00 – 14.00;
– în zilele de şedinţă, în data de 17 iulie 2024 şi 21 august 2024, între orele 10.00 – 14.00
Registratura Generală
– în perioadele 01 iulie 2024 – 11 august 2024 şi 19 august 2024 – 08 septembrie 2024 , în zilele de marţi şi joi, între orele 10.00 – 12.00;
– în perioada 12 august 2024 – 18 august 2024, în zilele de marţi şi miercuri, între orele 10.00 – 12.00.
În afara programului de lucru cu publicul, comunicarea cu registraturile secţiilor şi Registratura generală se va realiza online.
COMUNICAT DE PRESĂ
La data de 28 iunie 2024, ora 13:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară,
În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,
Cu participarea unui număr de 72 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește:
Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2023 privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare (PL-x nr. 782/2023) în raport de prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) privind principiul bicameralismului, ale art. 115 alin. (4), (6) și (7) referitoare la regimul juridic al ordonanțelor de urgență, ale art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul statului de drept și al legalității, precum și ale art. 44 din Constituție referitoare la dreptul de proprietate.
După redactare, hotărârea pronunțată de Secțiile Unite va fi publicată în format integral pe pagina de Internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro.
Președintele
Înaltei Curți de Casație şi Justiție,
Judecător
CORINA-ALINA CORBU
COMUNICAT DE PRESĂ
La data de 27 iunie 2024, ora 17:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară,
În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,
Cu participarea unui număr de 70 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare în ceea ce privește:
Legea privind modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (PL-x 382/2024) în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitoare la principiul statului de drept și al legalității, în componenta sa referitoare la calitatea, previzibilitatea și accesibilitatea legii, precum și ale art. 4 alin. (2) coroborate cu art. 53 din Constituție referitoare la unitatea poporului și egalitatea dintre cetățeni și proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit.
După redactare, hotărârea pronunțată de Secțiile Unite va fi publicată în format integral pe pagina de Internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro.
Președintele
Înaltei Curți de Casație şi Justiție,
Judecător
CORINA-ALINA CORBU
Începând cu data de 19 iunie 2024, secțiunea Relații internaționale a site-ului www.iccj.ro cuprinde o prezentare exhaustivă a organizațiilor internaționale în cadrul cărora Înalta Curte de Casație și Justiție din România este membră.
Această secțiune prezintă atât datele de contact ale fiecărei organizații în parte, obligațiile pe care le au membrii în relație cu organizația, precum și o expunere cronologică a lucrărilor și conferințelor inițiate de organismele internaționale, cele mai multe dintre acestea fiind susținute inclusiv prin contribuția instanței supreme din România pentru a documenta diverse teme de interes din perspectiva legislației și jurisprudenței naționale.
LINK acces: https://www.iccj.ro/acasa/relatii-internationale/
COMUNICAT DE PRESĂ
La data de 05 iunie 2024, ora 14:00, constituită în Secţii Unite, în conformitate cu prevederile art.27 lit.b) din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară,
În temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată,
Cu participarea unui număr de 83 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege,
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituționalității, înainte de promulgare, în ceea ce privește:
Legea pentru completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x nr. 137/2023) în raport de prevederile constituţionale ale art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) privind principiul bicameralismului, precum și cele ale art. 1 alin. (5) privind claritatea, previzibilitatea și predictibilitatea legii.
După redactare, hotărârea pronunțată de Secțiile Unite va fi publicată în format integral pe pagina de Internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro.
Preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie,
Judecător
Corina-Alina Corbu
În perioada 09.05.2024 – 15.05.2024, după caz:
- contestaţiile privind completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, altele decât cele cărora li s-au alocat reprezentanți în primele două etape de completare, formulate în temeiul dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, coroborat cu art. 41 alin. (1) din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, se depun la:
– Registratura Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu sediul în B-dul Octavian Goga nr. 2, tronson I, sector 3, Bucureşti, mezanin, Camera nr. 5;
– adresa de e-mail: scaf@iccj.ro;
– numărul de fax: +4021.314.76.11.
În perioada menţionată, programul de funcţionare al Serviciului Registratură se va prelungi în afara programului normal de lucru, după cum urmează:
– în zilele de luni până vineri, între orele 16:00 – 24:00, respectiv în zilele de sâmbătă şi duminică, Serviciul Registratură va funcţiona în regim de permanenţă la domiciliu – persoană de contact fiind domnul prim-grefier Stroia Sorin Bogdan, nr. telefon 0765.211.144.
Informare de presă
La sesizarea Secției I Civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorii s-au constituit în Secții Unite în data de 18.04.2024, pentru a analiza sesizarea Curții Constituționale în vederea exercitarea controlului anterior promulgării asupra Proiectului legii de modificare și completare a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat precum și pentru modificarea art. 451 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, PL-x nr. 788/2023.
Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au hotărât sesizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea soluției normative propuse prin proiectul de lege dat fiind aspectele de neclaritate a legii cu efectul afectării previzibilității și predictibilității acesteia din perspectiva cerințelor art. 1 alin. (5) din Constituție, precum art. 16, art. 21 și 129 din Constituție sub aspectul posibilității părților de a formula în mod egal căi de atac împotriva dispozițiilor privind cheltuielile de judecată.
După redactare, hotărârea pronunțată de Secțiile Unite va fi publicată în format integral pe pagina de Internet a Înaltei Curți de Casație și Justiție – www.iccj.ro.
Înalta Curte de Casație și Justiție
Vicepreședinte Judecător Rodica Cosma
