Comunicate privind deciziile pronunţate de Completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – în materie civilă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

 În şedinţa din 17 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat cinci sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.31 în dosarul nr. 215/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul nr. 7054/320/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispozițiile pct. 12 din anexa nr. 1 la Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispozițiile legale interpretate prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 18 iunie 2014, se interpretează în sensul că, în cazul pădurarilor încadrați cu contract individual de muncă, este necesară angajarea răspunderii civile patrimoniale, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea obținerii unui titlu executoriu.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 32 în dosarul nr. 832/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2006/87/2022, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare, norma de trimitere care face referire la condițiile de acordare a pensiei de urmaş pentru copiii celor morţi sau dispăruţi în război, precum şi pentru copiii celor care la data decesului erau pensionari I.O.V.R., ca accidentaţi sau invalizi de război, implică şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 33 în dosarul nr. 855/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 23382/3/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Modul de interpretare a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili cum se calculează termenul minim de 20 de zile lucrătoare reglementat de art. 75 alin. (1) din Codul muncii şi dacă ziua  lucrătoare  în care preavizul i se comunică salariatului poate fi considerată a fi prima dintre cele 20 de zile lucrătoare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 34 în dosarul nr. 829/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul 18/289/2022 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 452 raportate la cele ale art. 470 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 25 iunie 2020, se interpretează în sensul că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în faţa primei instanţe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 35 în dosarul nr. 853/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

În interpretarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, în situaţia în care partea primeşte personal comunicarea hotărârii, conform Codului de procedură civilă, anterior publicării acesteia în BPI, termenul de apel curge de la data primirii comunicării, potrivit Codului de procedură civilă, sau de la data publicării în BPI?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

În şedinţa din 3 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat trei sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.27 în dosarul nr. 682/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 3086/100/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă dispozițiile cuprinse în art. I alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, în art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi în art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, derogă parţial de la mecanismul de aplicare tranzitorie a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, reglementat de art. 38 din această lege-cadru, în sensul că nu modifică sistemul de determinare a salariilor de bază din familia ocupaţională ”Administraţie” cuprins în art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2024.

 

Decizia nr.28 în dosarul nr. 757/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2755/95/2022, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 30 alin. (44) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (l) lit. i) din aceeaşi lege, în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă, unui stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, produce efecte şi sub aspectul majorării punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, iar nu doar cu privire la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) şi la reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 562 din Legea nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Decizia nr. 29 în dosarul nr. 536/1/2021

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de Tudorache Cătălin George privind lămurirea dispozitivului Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 27 iulie 2021.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 iunie 2024.

 

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

 În şedinţa din 20 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat cinci sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.22 în dosarul nr. 232/1/2024

 Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 5663/30/2022 şi de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2914/100/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Prevederile art. 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, cu modificările ulterioare, art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, cu modificările ulterioare, art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizaţiei de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, au avut un efect de suspendare a exerciţiului acestui drept, fără ca dreptul subiectiv să fi redevenit actual.

Măsura prevăzută de dispoziţiile art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la indemnizaţia de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, a încetat la data abrogării Legii nr. 303/2004,  fără ca dreptul la acordarea indemnizaţiei de pensionare să redevină actual începând cu data încetării oricărei cauze de suspendare ori de neaplicare a dispoziţiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024.

 

Decizia nr. 23 în dosarul nr. 474/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Bacău – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal în vederea lămuririi următoarelor probleme de drept:

Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 781 alin. (1), art. 783 alin. (2), art. 790 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă, se consideră terţ poprit a fi cel care:

  1. Nu deţine niciun raport juridic obligaţional cu debitorul urmărit;
  2. Nu datorează sau nu va datora în viitor nicio sumă de bani debitorilor urmăriţi;
  3. Nu deţine sume în numele acestor debitori urmăriţi;
  4. Este parte contractuală într-un contract de prestări servicii, în cuprinsul căruia se menţionează în mod expres că nu este şi nu poate fi considerată terţ poprit, dar, cu toate acestea, anumite instanţe de fond ignoră acest lucru;
  5. În temeiul respectivului contract de prestări servicii, titularul contului în lei este E.M.I. (instituţia emitentă de monedă electronică stabilită şi autorizată în Lituania) cont colector ce se debitează exclusiv E.M.I. şi nu de clienţii acestuia (în cazul de faţă, debitorul urmărit în dosarul execuţional);
  6. Nu este titularul contului colector sau conturilor asociate acestuia şi nu deschide conturi de plată debitorilor urmăriţi, iar aceştia din urmă nu sunt beneficiarii reali ai respectivelor conturi virtuale;
  7. Nu emite instrucţiuni de plată cu privire la efectuarea unor plăţi din contul colector şi nici nu primeşte instrucţiuni de plată din partea debitorilor urmăriţi.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024.

 

Decizia nr. 24 în dosarul nr. 477/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1616/113/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind următoarea problemă de drept:

Cum se interpretează şi se aplică dispoziţiile art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă o persoană care beneficia de o pensie anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (4) din lege poate solicita recalcularea numărului de luni de anticipare în situaţia modificării ulterioare a dispoziţiilor art. 65 alin. (5) sau dacă poate solicita înscrierea la pensia anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (5) din aceeaşi lege.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024.

 

Decizia nr. 25 în dosarul nr. 542/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

Interpretarea şi aplicarea art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, aşa cum a fost modificat de pct. 10 al art. I din Ordonanţa de urgenţă nr. 95 din 29 decembrie 2014, în raport cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, raportat la art. 1 alin. (3) şi art. 20 alin. (2) din Constituţia României, în sensul de a se stabili dacă în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, se poate constata de către instanţele naţionale, ca urmare a constatării încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, existenţa unui drept al beneficiarilor indemnizaţiei reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 de a primi plata acestei indemnizaţii la nivelul ce rezultă din aplicarea algoritmului de calcul reglementat în acest text de lege, în condiţiile existenţei dispoziţiilor legale anuale de menţinere în plată a acestei indemnizaţii la nivelul anului 2010 [art. 14 din Legea nr. 118/2010; art. 10 din Legea nr. 285/2010; art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012; art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012; art. 14 lit. 1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013; art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014; art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014; art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015; art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016; art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017; art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017; art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018; art. IX pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 130/2021; art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022].

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024.

 

Decizia nr. 26 în dosarul nr. 457/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Timiş – Secţia a II-a Civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele probleme de drept:

  1. În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 4 alin. (11) din Legea nr. 77/2016, raportat la art. 970 din Cod civil de la 1864 şi art. 1271 din Codul civil, intervenţia instanţei în contractul dintre părţi, ca urmare a manifestării impreviziunii (atingerea cursului valutar instituit de prezumţia legală), se realizează la momentul apariţiei evenimentului de impreviziune (atingerea cursului valutar instituit de prezumţia legală) sau la momentul înregistrării notificării de echilibrare a contractului/dare în plată sau la momentul pronunţării instanţei asupra echilibrării contractului;
  2. În situaţia în care răspunsul la întrebarea (chestiunea de drept) numărul 1 este în sensul că intervenţia instanţei în contract se poate realiza încă de la momentul apariţiei impreviziunii (atingerea cursului valutar instituit de prezumţia legală), vor fi supuse echilibrării şi prestaţiile executate după acel moment, raportat la prevederile art. 4 alin. (11) din Legea nr. 77/2016, raportat la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016;
  3. În situaţia în care răspunsul la întrebarea (chestiunea de drept) numărul 1 este în sensul că intervenţia instanţei în contract se poate realiza doar de la momentul înregistrării notificării de echilibrare a contractului, prestaţiile deja executate în stare de impreviziune, respectiv peste pragul instituit de prezumţia legală, sunt considerate câştigate contractului, sau instanţa trebuie să ţină cont de acestea în situaţia în care este chemată să dispună echilibrarea contractului şi eventual să găsească modalităţi suplimentare de echilibrare a contractului pe lângă cea a stabilirii unui curs valutar mediu;
  4. În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, raportat la art. 970 din Codul civil de la 1864 şi art. 1271 din Codul civil, în situaţia în care răspunsul la întrebarea (chestiunea de drept) numărul 1 este în sensul că intervenţia instanţei în contract se poate realiza doar de la momentul înregistrării notificării de echilibrare a contractului, reducerea soldului creditului ar putea reprezenta o modalitate de echilibrare a contractului de credit care să producă efecte numai pentru viitor.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 20 mai 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 13 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr. 21 în dosarul nr. 422/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.195/102/2023 şi, în consecinţă, stabileşte că:

„1. În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, recunoaşterea unor drepturi proprii copilului minor la data la care unul sau ambii părinţi au fost strămutaţi în altă localitate, precum şi copilului născut în perioada strămutării, are drept consecinţă, după intrarea în vigoare a acestei norme, încetarea practicii anterioare de recunoaştere a dreptului la aceeaşi indemnizaţie în temeiul art. 1 alin. (1) lit. e) din acest act normativ.

  1. În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, de aceste prevederi nu pot beneficia copiii persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (6) din acest act normativ”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 mai 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 22 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 Decizia nr. 19  în dosarul nr. 193/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București – Secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. 3393/301/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„În ce măsură art. 14 din Legea nr. 132/2017 trebuie interpretat în sensul că, atunci când a fost reparat autovehiculul şi se depun facturi de reparații emise de unitatea service, valoarea despăgubirii trebuie să fie stabilită la valoarea rezultată din aceste facturi sau, dimpotrivă, şi într-o astfel de situație, instanța trebuie şi poate aprecia asupra caracterului justificat sau rezonabil al pretențiilor întemeiate pe aceste facturi, prin raportare la preţul mediu al pieţei?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 22 aprilie 2024.

 

Decizia nr. 20  în dosarul nr. 260/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

         „în interpretarea dispozițiilor art. 169, art. 174, art. 180 din Legea nr. 85/2014, având în vedere dezlegările în decizia nr. 27/2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, este admisibilă calea de atac a apelului împotriva sentinței de atragere a răspunderii patrimoniale pentru starea de insolvență, în ipoteza rămânerii definitive prin neapelare a închiderii procedurii?”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 22 aprilie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 15 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr. 17 în dosarul nr. 70/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 409/64/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

dacă dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România pot fi interpretate în sensul că se aplică şi titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 aprilie 2024.

  

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 8 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 Decizia nr. 15  în dosarul nr. 214/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

Interpretarea art. IV din Legea nr. 42/2020, respectiv dacă dispoziţiile acestuia privind majorarea cuantumului brut al salariului de bază cu 30% se aplică şi personalului militar din cadrul muzeelor de importanţă naţională.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 aprilie 2024.

 

Decizia nr. 16  în dosarul nr. 233/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secția I civilă, în Dosarul nr. 52/118/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„În interpretarea art. 55 alin. (2) corelat cu art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările ulterioare, asiguraţii care au realizat stagii de cotizare în sistemul pensiilor militare de stat în condiţii speciale sau deosebite (sau grupa I sau II de muncă) beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare in condiţiile art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr 263/2010?”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 aprilie 2024.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 25 martie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 Decizia nr. 13  în dosarul nr. 20/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia a II-a civilă, de insolvenţă şi litigii cu profesionişti şi societăţi, în dosarul nr. 9306/212/2021, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

În interpretarea dispoziţiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, capătul de cerere având ca obiect şi cererea de îngheţare (stabilizare) a cursului de schimb valutar la valoarea acestuia de la data încheierii unor contracte între profesionişti şi consumatori, întemeiat juridic pe dispoziţiile art. 970 din Codul civil din 1864 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, se circumscrie cererilor pronunţate în materia protecţiei consumatorilor şi este sau nu supus căii de atac a recursului?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 martie 2024.

 

Decizia nr. 14  în dosarul nr. 121/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a V-a civilă, în dosarul nr. 25360/302/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Interpretarea dispoziţiilor art. 697 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură civilă, respectiv dacă termenul de perimare a executării silite curge de la data cererii de suspendare a executării silite formulate de creditor sau de la data solicitării scrise a executorului judecătoresc privind îndeplinirea de către creditor a unui act sau demers necesar executării silite, anterioară cererii de suspendare a executării silite.”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 martie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 

În şedinţa din 11 martie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 

Decizia nr. 10  în dosarul nr. 3016/1/2023

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov – Secţia civilă, în dosarul nr. 14926/94/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispozițiile cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 1061/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului care efectuează transporturi aeriene de pasageri şi mărfuri în trafic internaţional, Hotărârea Guvernului nr. 1162/2004 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar şi în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili dacă în media veniturilor realizate în ultimele 3 luni de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist sunt incluse diurna şi concediul de odihnă suplimentar.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 11 martie 2024.

 

Decizia nr. 11  în dosarul nr. 2994/1/2023

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Galaţi – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 3717/121/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea următoarei probleme de drept:

Un copil adoptat cu efecte depline şi care, anterior adopţiei, a stabilit relaţii de familie şi a fost îngrijit de către părintele supravieţuitor împreună cu părintele persecutat politic, decedat înainte de pronunţarea adopţiei, este inclus în categoria persoanelor ce pot beneficia de indemnizaţia prevăzută de art. 5 alin. (51) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 martie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 

În şedinţa din 19 februarie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 

Decizia nr. 8  în dosarul nr. 2900/1/2023

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba-Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2480/97/2019, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Reducerea capitalului social prin micșorarea numărului de acțiuni sau părți sociale, potrivit art. 15324 şi art. 207 din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă o cheltuială rezultată din deprecierea titlurilor de participare și a obligațiunilor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile – în sensul art. 21 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv al titlului II pct. 23 lit. i) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

 

Decizia nr. 9  în dosarul nr. 2892/1/2023

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a civilă în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

 „În ce măsura se aplică art. 115 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 cererilor introduse de o societate faţă de care s-a deschis procedura insolvenţei după introducerea cererii, dar înainte de comunicarea obligaţiilor de achitare a taxei judiciare de timbru?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 februarie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice