Înalta Curte de Casație și Justiție a României

Înalta Curte de Casație și Justiție

 C O M U N I C A T

 În şedinţa din 19 mai 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat douăzeci și patru sesizări în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunţate următoarele soluţii:

Decizia nr. 165 în dosarul nr. 153/1/2025

 Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 2165/108/2023 şi de Tribunalul Botoşani – Secţia I civilă în dosarul nr. 684/40/2024.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 211 alin. (4) prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, forma nemodificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, stabileşte că:

Vechimea de cel puţin 25 de ani necesară pentru pensionare are în vedere numai vechimea în funcţiile de judecător, procuror, judecător al Curţii Constituţionale, magistrat-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 166 în dosarul nr. 2677/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Hunedoara – Secţia I civilă, în dosarul nr. 444/97/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă în cazul asistenţilor personali se poate acorda contravaloarea indemnizaţiei de concediu de odihnă, iar în caz afirmativ, dacă la data de 12 februarie 2024 se poate solicita acordarea acestui drept pentru perioada anilor 2020 – 2023 inclusiv.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 167 în dosarul nr. 2706/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 4258/90/2023, Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1905/105/2023 şi de Curtea de Apel Iaşi – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2399/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

În interpretarea art. 5 lit. a) şi b) şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi  completările ulterioare şi a prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 65/2003 privind stabilirea drepturilor de hrană, în timp de pace, ale personalului aparţinând structurilor Ministerului de Interne, căruia i se aplică Statutul poliţistului, cu modificările ulterioare şi anexa la aceasta, norma de hrană nr. 12 “B” se acordă şi poliţiştilor încadraţi într-un serviciu de combatere a criminalităţii organizate ce funcţionează la nivel teritorial în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române?

Dacă în interpretarea dispozițiilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 136/2017 pentru aprobarea Regulilor de aplicare a normelor de hrană, a Regulilor privind organizarea şi funcţionarea popotelor, a structurii normelor de hrană pentru animalele de serviciu, precum şi a structurii normelor de dotare cu bunuri materiale necesare aprovizionării, depozitării şi păstrării produselor alimentare, preparării, transportului şi servirii hranei în unităţile Ministerului Afacerilor Interne, pe timp de pace, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 5 din Legea nr. 218/2002, norma de hrană 12 “B” se cuvine doar polițiștilor încadrați în structurile centrale ale Inspectoratului General al Poliţiei Române sau şi celor încadrați în Unitatea Teritorială de Analiză a Informațiilor Cluj-Napoca.

Dacă în interpretarea dispozițiilor art. 5 şi art. 11 din Legea nr. 218/2002 şi a art. 5 alin. (1) din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 193/2014, Unităţile Teritoriale de Analiză a Informaţiilor pot fi încadrate ca făcând parte din structura organizatorică a Inspectoratului General al Poliţiei Române, pentru ca funcţionarii încadraţi în aceste unităţi să poată beneficia de norma de hrană 12 “B”.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 168 în dosarul nr. 1813/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Buzău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 13.831/200/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„caracterul prescriptibil/imprescriptibil al acţiunii prevăzute de art. 32 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.

  

Decizia nr. 169 în dosarul nr. 2669/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.696/87/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă angajaţii Administraţiei Naţionale «Apele Române», prin raportare la dispoziţiile art. 10 lit. d), Cap. II din anexa nr. VII la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, au dreptul la spor de 15% de consemn, după data de 01.01.2023, indiferent dacă se produce sau nu evenimentul pentru care au fost consemnaţi la domiciliu?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 170 în dosarul nr. 2656/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în dosarul nr. 2853/85/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă prestarea de către reclamantă, medic în cadrul direcţiei de sănătate publică – laboratorul diagnostic și investigare în sănătate publică – laboratorul de microbiologie, atât a activităților pentru care beneficiază de un spor de 15-25% din salariul de bază, conform art. unic pct. 7 din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, cât și a activităților pentru care beneficiază de un spor de 55-85% din salariul de bază, conform art. unic lit. A pct. 2 din anexa nr. 2 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 (activitatea HIV/SIDA), deschide dreptul acesteia la acordarea sporului în cuantum mai mare, aferent întregului program de lucru sau devin aplicabile prevederile art. 8 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 privind acordarea fiecărui spor proporțional cu timpul lucrat în aceste condiții.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 171 în dosarul nr. 2671/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1669/93/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Alcătuirea situaţiei soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază, corespunzătoare celor 6 luni consecutive alese sau ultimelor 6 luni de activitate, conform art. 17 lit. f) din Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare, aprobată prin Ordinul ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. M.24/30/8.147/2016, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza salariului la nivelul maxim din cadrul angajatorului, recunoscut şi acordat prin hotărâre judecătorească, ce acoperă şi perioada celor 6 luni.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 172 în dosarul nr. 2672/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 18516/3/2023, privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:

„calcularea soldei de funcţie prevăzute în Anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, pe baza salariului minim brut garantat în plată stabilit prin hotărâre de guvern, ca produs dintre acesta şi coeficientul de ierarhizare”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 173 în dosarul nr. 421/1/2025

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale privind dezlegarea următoarei probleme de drept:

„Dacă unei persoane care a încheiat voluntar un contract de asigurare pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate cu Casa de Asigurări  de Sănătate în temeiul dispoziilor Ordonanţei de  urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, i se reţin contribuţii de asigurări sociale potrivit prevederilor contractuale şi ale Codului fiscal, dacă persoana în cauză este avocat şi are calitatea de membru al Casei de Asigurări a Avocaţilor”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 174 în dosarul nr. 2675/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2398/86/2023 şi de Tribunalul Prahova – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1826/105/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă indemnizaţia de hrană acordată funcţionarilor publici este supusă atât limitărilor prevăzute de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi de art. 11 alin. (4) din acelaşi act normativ, doar uneia dintre ele sau niciunei limitări;

şi, respectiv,

Dacă plata indemnizaţiei de hrană datorate personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor, prevăzută de art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, aşa cum era în vigoare la data de 24 aprilie 2023, se realizează cu aplicarea dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din aceeaşi lege-cadru.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 175 în dosarul nr. 2686/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 288/121/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

În interpretarea dispoziţiilor art. 111 şi art. 134 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, timpul afectat pauzei de masă, neinclus în programul zilnic de 8 ore, poate fi considerat timp de muncă sau muncă suplimentară, dacă angajatorul nu a prevăzut acest timp de pauză în contractul individual de muncă, ci doar în regulamentul intern, fără a descrie în mod explicit modalitatea de exercitare a pauzei de masă, iar angajatul este în incinta unităţii angajatorului şi la dispoziţia acestuia.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 176 în dosarul nr. 2674/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2846/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în ceea ce-i priveşte pe funcţionarii publici de sex feminin, dreptul la pensie poate fi solicitat simultan cu opţiunea pentru continuarea raportului de serviciu până la împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege pentru bărbaţi, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 177 în dosarul nr. 2960/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia contencios administrativ şi fiscal a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 18784/3/2022* şi nr. 5365/3/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

   – Dacă în perioada 2019-2022 soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.

         Dacă începând cu data de 9 aprilie 2015, prin raportare la art. 1 alin. (5¹), art. 5 alin. (1¹) şi alin. (1²) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, precum şi art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015, Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, Decizia  nr. 51 din 11 noiembrie 2019 ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Decizia nr. 794 din 21 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020 aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 230/2020, soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi trebuiau stabilite la nivelul maxim din grilă în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul Familiei Ocupaţionale „Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională” pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie.

           Dacă se consideră discriminare în sensul prevăzut de Ordonanţa  Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea soldelor de funcţie ale persoanelor nou angajate în baza unui algoritm diferit de cel în baza căruia au fost stabilite soldele de funcţie ale reclamanţilor, angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi.

           – Dacă în perioada 2017 până la zi soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează prin raportare la salariul minim brut garantat în plată.

Dacă în perioada 2018-2021 soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi se calculează în baza unei valori de referinţă sectorială de 600 lei prevăzut de Legea-cadru nr. 284/2010.

Dacă în anii 2015-2016, prin raportare la Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Decizia nr. 794 din 21 decembrie 2016 a Curţii Constituţionale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2020 aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 230/2020, soldele de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi trebuiau stabilite la nivelul maxim din grilă salarială în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice din cadrul Familiei Ocupaţionale „Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională” pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie.

Dacă modificarea cuantumului soldelor de funcţie de care beneficiază reclamanţii în calitate de angajaţi (cadre militare active) ai Direcţiei Generale de Jandarmi implică modificarea şi a sporurilor/adaosurilor/sumelor tranzitorii care se raportează la acestea şi dau dreptul la plata de diferenţe şi dacă aceste diferenţe se impun a fi actualizate cu indicele de inflaţie şi implică plata de daune interese moratorii egale cu dobânda legală penalizatoare şi penalităţi pe zi de întârziere.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

  

Decizia nr. 178 în dosarul nr. 292/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2218/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă în interpretarea  art. 2 alin. (1), (1¹), (2), (4) şi art. 4 alin. (1) din Legea concediului paternal nr. 210/1999, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 2 teza I din Normele metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000, cu completările ulterioare, astfel cum a fost modificat prin pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1577/2022 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii concediului paternal nr. 210/1999, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000, precum şi prin  raportare la art. 514 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, solicitantul unei indemnizaţii  pentru concediu paternal trebuie să formuleze în scris o astfel de cerere anterior efectuării concediului sau poate formula această cerere şi în timpul/ după efectuarea concediului, atât timp cât este respectat termenul de 8 săptămâni  de la naşterea copilului?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 179 în dosarul nr. 303/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3528/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă daunele interese moratorii sub forma dobânzilor legale penalizatoare şi actualizările cu indicele de inflaţie stabilite prin raportare la diferenţele salariale acordate în favoarea unui grefier, prin hotărâri judecătoreşti prin care au recunoscut îndreptăţirea la o valoare de referinţă sectorială superioară celei aplicate de angajator la data plăţii salariului, sunt supuse regimului fiscal prevăzut de dispoziţiile art. 55 alin. (2) lit. j¹) şi dispozițiile art. 296³ din Legea privind Codul fiscal nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 76 alin. (2) lit. p) şi art. 137 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

  

Decizia nr. 180 în dosarul nr. 319/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1029/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă în aplicarea art. 158 alin. (6) şi alin. (7) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în interpretarea dispozițiilor pct. 93 din anexa nr. 1 și pct. 114 din anexa nr. 2 la Ordinul Ministerului Muncii şi Ocrotirilor Sociale nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării, astfel cum a fost completat prin adresa Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 436/717 din 10.06.1995 (comunicată unităţilor sanitare cu scrisoarea Ministerului Sănătăţii nr. DP/XI/C/24058 din 15.06.1995) și ale dispoziţiilor art. 3 din Ordinul nr. 40 din 4 iulie 1990 emis de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare în aplicarea Hotărârii Guvernului nr.  655/4.06.1990, pentru aprobarea criteriilor de încadrare pe categorii de risc radiologic a locurilor de muncă din unităţile autorizate să desfășoare activităţi din domeniul nuclear, activitatea prestată în perioada 1969 – 1.04.2001 de către salariații laboratoarelor de radiologie din cadrul spitalelor de stat autorizate să desfășoare activități în domeniul nuclear, în unităţi clasificate în categoria de risc radiologic maxim III şi IV, în cazul cărora a fost urmată procedura de încadrare a activității în grupele de muncă, beneficiază legal de încadrare în fosta grupa a II-a de muncă sau în fosta grupă I de muncă?  

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 181 în dosarul nr. 3043/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 9560/3/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

1. Dacă pentru personalul silvic cu statut de funcţionar public, încadrat în instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat, al cărui salariu de bază este stabilit conform anexei nr. VIII, capitolul I, lit. A, pct. I, Nota 4¹ din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, acordarea indemnizaţiei de grad profesional, prevăzută de art. 22 alin. (2)-(4) coroborat cu anexa nr. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind statutul personalului silvic, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, după data de 16 decembrie 2019, este supusă limitării prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017.
2. Dacă pentru personalul silvic cu statut de funcţionar public, încadrat în instituţii publice finanţate integral de la bugetul de stat, al cărui salariu de bază este stabilit conform anexei nr. VIII, capitolul I, lit. A, pct. I, Nota 4¹ din Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizaţia de grad profesional, prevăzută de art. 22 alin. (2)-(4) coroborat cu anexa nr. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 234/2019, poate fi acordată în anii 2020, 2021, 2022 şi 2023, în raport cu dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
3. Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 33 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, coroborate cu art. 3 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 18 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, dreptul personalului silvic la acordarea unui volum de 6 mc lemn fasonat de foc pe an, aferent anului 2019, se poate dispune în cazul în care angajatorul nu a prevăzut sume cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2025.

  

Decizia nr. 182 în dosarul nr. 135/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarul nr. 1181/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Modalitatea de acordare a celor 10 zile de concediu de odihnă suplimentar  conform art. 18 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 13 iunie 1995, cu modificările ulterioare, precum şi modalitatea de aplicare a sporului de 15% pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare prevăzut în Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică centrală, respectiv dacă acesta se aplică la cuantumul salarial avut în anul 2018, sau, respectiv, la cel avut în prezent, raportat şi la prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, chiar şi pentru salariaţii care nu au fost cuprinşi în buletinele de expertiză emise de Direcţia Sănătate Publică Judeţeană la nivelul anului 2018, şi care nu au beneficiat de acest spor în anul 2019 şi ulterior.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 183 în dosarul nr. 137/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 3808/117/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă în raport de prevederile art. 22 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „Salariile de bază pentru specialiştii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, inclusiv al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B nr. crt. 4. (2) Specialiştii prevăzuţi la alin. (1) beneficiază şi de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepţia elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte. (…)”, majorarea de 15 % a salariului de bază pentru complexitatea muncii, prevăzută în anexa nr. VIII, capitolul I, lit. A din Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă un element component al salariului de bază sau o majorare a bazei de salarizare?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 184 în dosarul nr. 154/1/2025

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 579/93/2023, nr. 35237/3/2022 şi nr. 22/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă coeficientul de multiplicare 19,000, stabilit în anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, lit. A pct.13, preluat în anexa nr. V lit. B, din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, are natura juridică a indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru procurorii care își desfășoară activitatea în cadrul Direcţiei de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism/Direcţiei naţionale anticorupţie, iar garanţiile principiului nediscriminării şi ale principiului egalităţii, prevăzute de art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 pot fi invocate doar de către magistraţii judecători/procurori care ocupă o „funcţie similară” cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din acelaşi act normativ coroborat cu art. 8 din secţiunea a 2-a capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 şi raportat la art. 86 alin. (2) din Legea 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 mai 2025.

  

Decizia nr. 185 în dosarul nr. 228/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de apel Constanţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 5519/118/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Stabilirea datei deschiderii dreptului la pensie de serviciu, în raport de care se aplică normele privind formula de calcul a cuantumului acesteia, în situaţia în care pensia de serviciu se acordă prin transformarea unei pensii de invaliditate stabilite anterior.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025.

  

Decizia nr. 186 în dosarul nr. 229/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 7066/118/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă în interpretarea şi aplicarea art. 5 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală, republicată, cu modificările ulterioare, personalul din Laboratorul Toxicologie şi Serologie din cadrul Serviciului de Medicină Legală se încadrează de drept în condiţii deosebite, conform interpretării date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin decizia nr. 24 din 14 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1001 din 12 decembrie 2019?

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

 

Decizia nr. 191 în dosarul nr. 126/1/2025

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 5984/102/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea dispoziţiilor art. 493 alin. (3) raportat la art. 493 alin. (1) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Pentru aplicarea în mod direct a sancțiunii disciplinare a „mustrării scrise” este obligatorie cercetarea prealabilă şi audierea funcţionarului public.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

  

Decizia nr. 192 în dosarul nr. 131/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Maramureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr.10151/182/2022 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi art. 2 pct. 2) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase în România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la art. 8 alin. (2) din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 259 alin. (1) şi (3) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările şi completările ulterioare se impun a fi interpretate în sensul că obligaţia de obţinere a autorizaţiei pentru introducerea în ţară a metalelor şi a pietrelor preţioase este incidentă şi în cazul bijuteriilor produse în urma prelucrării unor materii prime în cadrul regimului de perfecţionare pasivă şi reintroduse în ţară ca etapă finală a acestui regim sau, din contră, reintroducerea în ţară a bijuteriilor obţinute în cadrul regimului de perfecţionare pasivă nu este supusă autorizării pentru introducerea în ţară a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase.”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 mai 2025.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare și Relații Publice

Înalta Curte de Casație și Justiție

 C O M U N I C A T

În şedinţa din 5 mai 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat douăzeci și două sesizări în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunţate următoarele soluţii:

Decizia nr. 143 în dosarul nr. 2649/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2052/40/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, art. 30 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, art. II art. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, cu modificările ulterioare, art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, cu modificările ulterioare, art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017, stabileşte că:

Egalizarea salariilor la nivel maxim nu poate include în salariul plătit sumele corespunzătoare drepturilor privind suplimentul postului şi suplimentul corespunzător treptei de salarizare reglementate de dispoziţiile art. 31 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, recunoscute altor funcţionari cu funcţii similare prin acte administrative sau prin hotărâri judecătoreşti.

Respinge, în rest, ca inadmisibilă, sesizarea privind chestiunea de drept: dacă dispoziţiile art. 2.523 din Codul civil se interpretează în sensul că dreptul la acţiunea de stabilire a salariilor la nivel maxim se naşte de la momentul în care s-au pronunţat hotărârile judecătoreşti de lămurire a dispozitivului/actele administrative care au recunoscut salariul maxim aflat în plată în raport cu care se face compararea sau dreptul la acţiune se naşte de la momentul încasării salariilor.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

 

Decizia nr. 144 în dosarul nr. 2577/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 5552/109/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:

– interpretarea dispoziţiilor art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispoziţiile art. I din Legea nr. 51/2020 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, respectiv dacă majorarea salariului de bază conform Legii nr. 51/2020 atrage şi mărirea corespunzătoare a sumei reprezentând sporurile cuvenite angajatului;

– interpretarea dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispoziţiile art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, respectiv dacă, la stabilirea cuantumului sporurilor cuvenite angajaţilor trebuie avute în vedere sau nu majorările acordate prin act administrativ al angajatorului unui alt salariat care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

 

Decizia nr. 145 în dosarul nr. 2655/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1870/85/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:

Dacă dispoziţiile art. 56 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că dansatorii care au realizat un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 30 alin (1) lit. f) din Legea nr. 263/2010 pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 40 de ani – femeile, respectiv 45 de ani – bărbaţii, sau reducerea vârstei standard de pensionare în cazul acestora nu poate depăşi 15 ani, potrivit art. 56 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 146 în dosarul nr. 2624/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în dosarul nr. 5391/107/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă reclamanţii, angajaţi ai Casei Judeţene de Pensii Alba, desfăşurând activitatea de evaluare a dosarelor de pensie în vederea recalculării pensiilor, raportat la Reforma R8-Reforma sistemului public de pensii din PNRR, pot fi consideraţi personal încadrat într-o instituţie publică şi nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile sau personal implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă, prevăzut de art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020, raportat şi la Hotărârea Guvernului nr. 234/2023, fiind astfel îndreptăţit să beneficieze de majorarea de până la 50%, calculată la salariul de bază, proporţional cu timpul efectiv alocat activităţilor în cadrul PNRR.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 147 în dosarul nr. 2564/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1629/89/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 37 alin. (1) lit. a) şi c) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului  nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, asistentul personal are dreptul la acordarea de vouchere de vacanţă.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 148 în dosarul nr. 2609/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 23630/3/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. III alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Societatea Română de Televiziune (serviciu public autonom, sub control parlamentar, a cărei organizare este reglementată prin lege organică) mai poate acorda tichete de masă în cursul anului 2022.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 149 în dosarul nr. 2626/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dolj – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2226/63/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Interpretarea dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale anexei nr. VIII la aceeași lege, respectiv: dacă prin apariția Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene şi pentru instituirea unor măsuri în domeniul gestionării fondurilor europene şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară, salariul de bază al funcționarilor publici din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj se stabilește, începând cu 1 ianuarie 2024 şi în continuare, conform art. 12 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv prin înmulțirea coeficienților prevăzuți în anexa nr. VIII la aceeași lege cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare.

Obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 150 în dosarul nr. 2622/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul nr. 2736/107/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă în situația unui angajat al cărui raport de muncă a încetat, devin aplicabile dispozițiile art. 123 alin.(3) din Codul muncii, în condițiile în care, pentru personalul plătit din fonduri publice în perioada incidentă 2016-2019 erau aplicabile dispozițiile art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene și art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind compensarea muncii suplimentare numai cu timp liber corespunzător.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 151 în dosarul nr. 2650/1/2024

Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarele nr. 4602/109/2023, nr. 4807/109/2023, nr. 4746/109/2023, nr. 4909/109/2023, privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

1. a) În interpretarea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, poate instanţa de judecată să dispună revizuirea drepturilor de pensie, în absenţa unei cereri în acest sens adresată anterior casei de pensii?
2. b) În situaţia unui răspuns negativ, lipsa unei cereri de revizuire adresate casei de pensii reprezintă o chestiune de ordine publică, de natură a fi invocată din oficiu în apel?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 mai 2025.

 

Decizia nr. 152 în dosarul nr. 2625/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 17.280/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă teza finală a art. I alin. (1) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative ar trebui interpretată în sensul că: 1) nu se poate depăși fondul total de salarii pentru anul 2022 aferent personalului plătit din fonduri publice – fondul efectiv plătit la sfârșitul anului bugetar 2022 sau  în sensul că: 2) nu se poate depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, corespunzător salariului de bază aferent funcției publice şi gradației deţinute.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

 

Decizia nr. 153 în dosarul nr. 2627/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal privind dezlegarea următoarei probleme de drept:

„Dacă, în aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (6¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, motivele ce stau la baza revocării din funcţie sunt sau nu limitate la cazurile de încetare a detaşării prevăzute de art. 27¹³ din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului ori textul de lege al art. 10 alin. (6¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 permite sau nu invocarea şi a altor motive, precum şi care ar fi natura acestora, de exemplu de natură disciplinară, iar în caz afirmativ, dacă motivele trebuie sau nu întemeiate pe soluţii definitive anterioare emiterii Ordinului?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 154 în dosarul nr. 2652/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:

modalitatea efectivă de calcul a impozitului progresiv conform art. 101 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal în sensul de a stabili dacă, matematic, primul pas al calculului impozitului progresiv este reprezentat de scăderea plafonului de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei din totalul venitului lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, iar, „partea” rămasă după deducerea sumei de 2.000 din totalul venitului lunar sau dacă primul pas al calculului este reprezentat de scăderea plafonului de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei din nivelul câştigului salarial mediu brut, iar al doilea pas aplicarea cotei de 10% la diferenţa dintre nivelul câştigului salarial mediu brut şi suma de 2.000 lei.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

 

Decizia nr. 155 în dosarul nr. 92/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Neamţ – Secţia I civilă şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 1877/103/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în aplicarea art. 38 şi art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se impune acordarea către reclamanţi a sporurilor permanente şi a sporurilor nepermanente calculate la salariul de bază în plată sau la salariul de bază aplicabil la 01.01.2018.

Dacă principiul nediscriminării şi egalizării impune şi aplicarea sporului mai mare în plată pentru personal similar, atât în cazul sporurilor permanente, cât şi al celor nepermanente.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 156 în dosarul nr. 3008/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Neamț – Secţia I civilă și de contencios administrativ, în dosarul nr. 1880/103/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă în interpretarea dispoziţiilor anexei 2 lit. A pct. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, raportat la art. 11 din Hotărârea Guvernului. nr. 153/2018, cu referire la perioada începând cu data de 01.03.2021 şi până la 60 zile de la data încetării stării de alertă instituite pe teritoriul României, pot fi acordate diferenţele băneşti actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală, dintre sporul de condiţii deosebit de periculoase în cuantum de 75% din salariul de bază, calculat proporţional cu întreg timpul lucrat în condiţii vătămătoare, respectiv întregul program de lucru, şi sporul efectiv plătit pentru aceeaşi perioadă, personalului de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Roman.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 157 în dosarul nr. 3033/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată Tribunalul Galați – Secția I civilă în dosarul nr. 1873/121/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă personalul ce este încadrat în cadrul unei unităţi medico-sociale putea beneficia de stimulentul de risc prevăzut la art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, astfel cum a fost modificată, în condiţiile în care unitatea medico-socială a furnizat servicii sociale şi medicale fără să deţină licenţă de funcţionare şi certificat de acreditare.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea conexată formulată de Tribunalul Prahova – Secţia I civilă în dosarul nr. 4439/105/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav pot beneficia de stimulentul de risc aferent perioadei 15.03.2020-15.05.2020, în baza dispoziţiilor art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 158 în dosarul nr. 8/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 3963/118/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă este posibilă acordarea sporului reglementat de art. 21 alin. (3) din  Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, unei persoane ale cărei raporturi de muncă sau de serviciu au încetat, având în vedere dispoziţiile art. 35 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene şi art. 3 lit. b) din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS 31/04.03.2016 nepublic, pentru aprobarea normelor metodologice privind salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

 

Decizia nr. 159 în dosarul nr. 17/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Alba Iulia – Secţia I civilă în dosarul nr. 3718/107/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

În situaţia angajatorului care nu figurează în anexa nr. 3 a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 263/2010, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2020 de modificare a legii sistemului unitar de pensii, aprobată prin Legea nr. 289/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 108/2020 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se interpretează în sensul că produc efecte şi asupra raporturilor de muncă în sensul recunoaşterii ope legis a încadrării în condiţii speciale, după data de 01.04.2001, a activităţilor din industria de armament încadrate în grupa I de muncă, conform legislaţiei anterioare datei de 01.04.2001, angajatorul atestând acest fapt sau se interpretează în sensul că produc efecte numai în materia asigurărilor sociale, cu referire la stagiul de cotizare realizat în condiţii speciale, angajatorul atestând, pentru perioada ulterioară datei de 01.04.2001, activitatea profesională prestată în locul de muncă prevăzut de textul de lege.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 160 în dosarul nr. 190/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dolj – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 6206/63/2023, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă prin noțiunea de “medic veterinar angajat al cabinetului” menționată la pct. 2.2.5 lit. c) pct. 2 pct. (i) din Ordinul nr. 48 din 23 martie 2021 pentru aprobarea documentației de atribuire a contractelor de concesiune prevăzute la art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare, cu modificările și completările ulterioare, care cuprinde condițiile, criteriile, regulile și alte informații necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și explicită cu privire la solicitările autorității contractante sau la elementele concesiunii, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificațiile tehnice sau documentul descriptiv, condițiile contractuale propuse, formatele și modul de prezentare a documentelor de către candidați/ofertanți, informațiile privind obligațiile generale aplicabile candidaților/ofertanților, se înțelege persoana care a încheiat un contract individual de muncă cu normă întreagă sau poate fi și cea care a încheiat un contract individual de muncă cu timp parțial.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 161 în dosarul nr. 212/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1659/120/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

1. a) Dacă odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 31/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2020 privind trecerea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Guvernului şi în coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi pentru modificarea unor acte normative și trecerea Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Guvernului, cu schimbarea titulaturii sale în „organ de specialitate al administrației publice centrale”, salariul de bază al salariaților personal contractual trebuia recalculat prin trecerea la capitolul II subcapitolul 1, secțiunea I Salarii pentru personalul contractual din administrația publică centrală, litera b) Funcții de execuție, anexa VIII Familia ocupațională de funcții bugetare administrație din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
2. b) Dacă recalcularea trebuia efectuată prin raportare la principiile egalității și nediscriminării, reglementate de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, în sensul stabilirii nivelului de salarizare al personalului contractual încadrat în cadrul unei unități teritoriale la nivelul salariului în plată pentru o funcție similară din cadrul Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Aparat propriu, Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Serviciul pentru probleme Speciale Ilfov și Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale – Serviciul pentru probleme Speciale București.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

 

Decizia nr. 162 în dosarul nr. 227/1/2025

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 21613/3/2023*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Ce include taxa de şcolarizare prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. f) din capitolul IV secțiunea a 3-a din anexa IV la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în cazul educaţiei antepreşcolarilor şi preşcolarilor prin raportare la prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi respectiv Legii învăţământului preuniversitar nr. 198/2023? Documentele de decontare prezentate de părinte şi emise de creşe/grădiniţe care oferă nu numai servicii de educaţie ci şi supraveghere şi îngrijire, trebuie să realizeze o defalcare a costurilor în ceea ce priveşte educaţia antepreşcolarilor şi preşcolarilor şi celelalte costuri?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 163 în dosarul nr. 230/1/2025

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 401/83/CA/2024 – R, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Interpretarea dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. b) raportat la art. 24 lit. c) şi j) din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 privind stabilirea condiţiilor de acordare în beneficiul poliţiştilor de penitenciare a compensaţiei lunare a chiriei, precum şi a compensaţiei lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei, referitor la încetarea dreptului la acordarea compensației pentru chirie în cazul în care, funcționarul public cu statut special, ulterior acordării acestui drept, se căsătorește cu o persoană care a deținut o locuință, dar pe care a înstrăinat-o anterior încheierii căsătoriei, însă în cuprinsul intervalului prevăzut de lege.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

  

Decizia nr. 164 în dosarul nr. 238/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Hunedoara – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1947/97/2023, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

2. a) Dacă se poate cumula stimulentul de risc în cuantum de 2.500 de lei brut/lună pe perioada stării de urgenţă prevăzut de art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, aprobată prin Legea nr. 82/2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, cu stimulentul de risc în sumă fixă de 1.150 lei brut pentru salariaţii care au fost izolaţi preventiv la locul de muncă pe perioada stării de urgenţă în temeiul art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2020 pentru aprobarea acordării unui stimulent de risc pentru personalul centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, izolate preventiv la locul de muncă, pe perioada stării de urgenţă;
3. b) Dacă în vederea acordării acestor drepturi instanţa de judecată este ţinută să aibă în vedere prevederile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, potrivit cărora „suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget, pentru fiecare ordonator de credite, nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz”;
4. c) Dacă modificarea legislativă a art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020, intervenită prin Legea nr. 166/2021 privind modificarea şi completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, potrivit căreia „se aprobă acordarea, o singură dată, a unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut, pentru angajaţii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru angajaţii centrelor rezidenţiale destinate altor categorii vulnerabile, ale furnizorilor publici şi privaţi, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare, care au fost izolaţi preventiv la locul de muncă pe perioada stării de urgenţă. Furnizorii de servicii sociale au obligaţia de a fi acreditaţi, iar serviciile sociale din subordinea lor să fie licenţiate sau, după caz, să deţină aviz de înfiinţare sau reorganizare ori plan de restructurare avizat”, are aplicabilitate în prezenta cauză, înregistrată la instanţa de judecată în cursul anului 2023;
5. d) Rezolvarea de principiu a chestiunii de drept constând în modalitatea de aplicare/interpretare a art. 31 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 5 mai 2025.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare și Relații Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

În şedinţa din 7 aprilie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat douăzeci și șase sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.117  în dosarul nr. 1636/1/2024

 Respinge ca inadmisibile sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în dosarele nr. 6078/3/2024, nr. 6820/3/2024, nr. 5534/3/2024, nr. 3813/3/2024, nr. 4136/3/2024, nr. 6168/3/2024 şi nr. 7294/3/2024 cu privire la dezlegarea problemei de drept privind „impozitarea progresivă asupra pensiei de serviciu obţinute, conform art. 101 alin. (2) din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 282/2023” şi în dosarul nr. 21430/3/2024 referitor la următoarele chestiuni de drept: „Dacă în cazul magistraţilor pensionaţi în temeiul art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la art. 85 din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 17 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 şi ale Legii nr. 47/1992, decizia de pensie trebuie să cuprindă distinct cuantumurile celor două categorii de pensii, pensia din sistemul public, respectiv pensia de serviciu, precum şi diferenţa dintre cele două pensii care urmează a fi suportată de la bugetul de stat şi, în caz afirmativ, dacă impozitul pe acest venit urmează a fi calculat începând cu 1 ianuarie 2024 în temeiul art. 101 alin. (2) lit. b) din Codul Fiscal, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 282/2023; dacă vechimea prevăzută de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie stagiul legal de cotizare în funcţie de care se calculează pensia pentru limită de vârstă care face parte din pensia de serviciu”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.118  în dosarul nr. 2051/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1924/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea dispoziţiilor art. XXXIX şi XXXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, stabilește că:

În vederea acordării indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor se instituie o obligaţie pentru angajator de a modifica fişele de post, în măsura în care specificul muncii permite identificarea unor atribuții/criterii obiective care să prevadă în ce modalitate este sau poate fi valorificată suplimentar activitatea salariatului ce deţine acest titlu, plata indemnizaţiei aferente cuvenindu-se salariatului de la data modificării fişei postului. 

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2202/30/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

„Dispoziţiile art. 14 alin. (1) teza întâi din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile/vizează personalul contractual care nu îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul şi dacă nu are prevăzute în fişa postului un set de atribuţii obiective şi cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar?”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr. 119 în dosarul nr. 2478/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2997/111/2023 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 7 lit. b), f) şi i) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 4 alin. (2) din capitolul II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, majorarea pentru munca suplimentară desfăşurată de poliţiştii de penitenciare în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, calculată potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice,  aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, nu influenţează calculul altor drepturi salariale şi nesalariale constând în sumă compensatorie, spor condiţii vătămătoare, spor condiţii periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizaţie chirie, majorare de 50%.

Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bihor –  Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 4602/111/2023 şi nr. 2996/111/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„În interpretarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare şi art. 150 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la calculul indemnizaţiilor cuvenite pentru perioada concediului de odihnă, concediului medical, concediului de studii, învoirilor plătite, poliţiştii de penitenciare beneficiază de aceleaşi drepturi salariale şi nesalariale (sumă compensatorie, spor condiţii vătămătoare, spor condiţii periculoase, ore suplimentare, spor pericol ANP, indemnizaţie chirie, valoare majorare 50%) ca acelea cuvenite pentru perioada în care au desfăşurat activitate efectivă?”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.120  în dosarul nr. 2574/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1217/101/2022, în vederea pronunţări unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

„Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 116/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, în categoria personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19 sunt incluşi şi medicii de familie din cadrul cabinetelor de medicină de familie.

Dacă răspunsul la prima întrebare este pozitiv, se impune o a doua întrebare, care vizează stabilirea bazei de calcul al pensiei cuvenite urmaşilor personalului medical decedat, prevăzută de art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 56/2020, în ipoteza medicului de familie din cadrul unui cabinet de familie, care nu beneficiază de salariu de bază, soldă de funcţie sau salariu de funcţie.”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.121  în dosarul nr. 2373/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1199/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă, în interpretarea Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 136/2017, poliţiştii care activează ca sportivi la asociaţiile sportive ale Ministerului Afacerilor Interne beneficiază de norma de hrană 12 B sau contravaloarea financiară a acesteia şi în ce condiţii?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.122  în dosarul nr. 2483/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov – Secţia civilă, în dosarul nr. 899/93/2023, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

„posibilitatea recalculării indemnizaţiilor de încadrare cuvenite reclamanţilor, conform Legii nr. 71/2015 şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, începând cu 9 aprilie 2015 şi, în continuare, după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, prin luarea în considerare a unui coeficient de multiplicare de 23,000, în raport cu perioadele în care fiecare dintre reclamanţi a îndeplinit funcţii de conducere”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07 aprilie 2025.

 

Decizia nr.123  în dosarul nr. 2498/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 20614/3/2023, privind dezlegarea următoarelor probleme de drept:

Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 35 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. II alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, derogatorii de la art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru perioada în care legislaţia prevede posibilitatea compensării orelor suplimentare prestate de angajat doar cu timp liber corespunzător, instituţia publică angajatoare poate fi obligată la plata acestora în situaţia în care nu a fost acordat timpul liber corespunzător în termenul prevăzut de lege;

Dacă sintagma „timp efectiv lucrat” prevăzută pentru calculul majorării de 75% pentru activitatea desfăşurată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător în  aplicarea art. 35 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă  a Guvernului nr. 114/2018, art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 coroborat cu art. 13 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, pentru personalul militar din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază poate fi interpretată în sensul că se referă doar la perioada în care îşi îndeplineşte atribuţiile din fişa postului sau se referă la întreg timpul în care salariatul a fost la dispoziţia angajatorului;

Dacă pentru cadrele militare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sunt aplicabile prevederile art. 112 alin. (1) din Codul muncii care reglementează durata normală a timpului de muncă de 40 de ore pe săptămână;

Dacă efectuarea serviciului în ture de către cadrele militare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională conduce la acumularea de ore suplimentare în condiţiile în care sunt depăşite cele 40 de ore pe săptămână prevăzute de art. 112 alin. (1) din Codul muncii.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.124  în dosarul nr. 2611/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa, în dosarul nr. 870/120/2023, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

Dacă, în cadrul familiei ocupaţionale „Justiţie”, judecătorii şi asistenţii judiciari pot beneficia, în temeiul art. 38 – 40, 120, 123 din Codul Muncii cu aplicarea art. 1345 din Codul Civil, de contravaloarea muncii suplimentare prestată raportat la indemnizaţia din ultimii 3 ani anterior formulării acţiunii.

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Galaţi, în dosarul nr. 1002/121/2023, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

Dacă perioada de asigurare a permanenței inactive, de către magistratul aflat la dispoziția angajatorului, fără să îndeplinească nicio activitate, dar putând în orice moment să i se ceară să își îndeplinească atribuțiile, reprezintă muncă suplimentară în accepțiunea de timp de lucru stabilit prin prevederile Directivei nr. 2003/88 CE a Parlamentului European, remunerarea magistratului, urmând a fi făcută prin coroborarea art. 8 alin. (l) al Cap. VIII din Anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 cu art. 123 alin. (1) din Codul muncii.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.125  în dosarul nr. 2477/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2462/111/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:

Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, egalizarea salariului de bază la nivelul maxim în plată pentru funcţii similare existente în cadrul categoriilor profesionale din Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” (anexa nr. VIII cap. I lit. A pct. I din Legea-cadru nr. 153/2017) cu luarea în considerare a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive presupune includerea şi păstrarea în salariul de bază brut a suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază şi a suplimentului treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, prevăzute de art. 31 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi recunoscute prin hotărâri judecătoreşti pronunţate anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.126  în dosarul nr. 2517/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Argeş – Secția civilă, în dosarul nr. 1661/109/2023*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în aplicarea art. I alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul funcţionarilor publici prevăzuţi în anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, cap. I – Unităţi sanitare, de asistenţă socială/servicii sociale cu sau fără cazare, subpct. 3.2. – Salarii de bază pentru personalul de specialitate din instituţiile şi unităţile de asistenţă socilă/centre cu sau fără personalitate juridică, nr. crt. 45 – Părinte social, îngrijitor la domiciliu, asistent personal, asistent personal profesionist din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea cuantumului salariului de bază pentru anul 2023 se face prin raportare la salariul de bază minim brut pe ţară potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, la care se aplică tranşele de vechime în muncă, conform art. 10 alin. (4) şi (7) din Legea-cadru nr. 153/2017, având în vedere că valoarea nominală a salariului de bază gradaţia 0 pentru anul 2022 stabilit potrivit anexei nr. II cap. I subpct. 3.2. nr. crt. 45 (2.535 lei) este mai mică decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară pentru anul 2023 (3.000 lei)?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.127  în dosarul nr. 2481/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov – Secţia civilă în Dosarul nr. 7061/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Posibilitatea recunoașterii dreptului reclamanților de a beneficia de plata simultană a drepturilor salariale aferente titlului de specialist de clasă și primei de clasificare, retroactiv, începând cu data de 01.11.2019 și până la trecerea în rezervă a fiecărui reclamant.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.128  în dosarul nr. 2550/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.932/108/2024, de Curtea de Apel Iaşi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 4.708/99/2022* şi de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă în Dosarul nr. 4.008/118/2023**, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

• Dacă dispoziţiile art. 3 raportat la pct. 8 lit. A din anexa nr. 1 la Legea nr. 138/1999 modificată prin Legea nr. 477/2006, ale art. 2 din Legea nr. 285/2010, ale art. 2 din Legea nr. 283/2011, ale art. 1 şi 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, ale art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, ale art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 83/2014, ale art. 4 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 3 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi ale art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 se interpretează în sensul că, în vederea stabilirii drepturilor salariale, funcţiei de specialist I (consilier juridic) i se aplică coeficientul de ierarhizare de minim 4,70 (corespunzător funcţiei de specialist I prevăzute cu gradul de colonel), şi nu coeficientul de ierarhizare de minim 4,40 (corespunzător funcţiei de specialist I prevăzute cu gradul de locotenent-colonel);
• Dacă în interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, construcția salarială pentru funcţia militară de execuţie ofițer specialist I, reglementată în prezent cu grad de colonel prin Legea-cadru nr. 153/2017 şi Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 (şi anterior prin Legea-cadru nr. 330/2009 şi Hotărârea Guvernului nr. 0154/2010, Legea-cadru nr. 284/2010 şi Hotărârea Guvernului nr. 0292/2011), dar care până în anul 2010 era prevăzută cu grad de locotenent-colonel (Legea nr. 138/1999 şi Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999 modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 01820/2006), prin raportare la funcţia similară la 31.12.2009, trebuie realizată prin raportare la o funcţie de conducere corespunzătoare gradului de colonel astfel cum erau reglementate în anul 2009 (exclusiv funcții de conducere) sau la funcţia de execuţie cu denumire identică prevăzută cu grad de locotenent-colonel, astfel cum era reglementată în anul 2009 prin Legea nr. 138/1999 şi Hotărârea Guvernului nr. 0663/1999 modificată prin Hotărârea Guvernului 01820/2006 şi, respectiv:
• Modalitatea de interpretare a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. S/214/2011 şi Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr. I/0526/2011, în sensul de a se stabili dacă salarizarea funcţiei de ofiţer specialist I, prevăzută cu gradul de colonel, se face în raport de coeficientul de ierarhizare 4,70 aferent sau în raport de coeficientul de 4,40, echivalentul gradului efectiv deţinut, de locotenent-colonel?
• În cazul personalului militar, în interpretarea art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin «nivel de salarizare pentru funcţii similare» se înţelege salarizarea prin raportare la funcţiile care au în componenţă aceleaşi elemente ale soldei lunare, de la nivelul 31.12.2009?
• Soluţiile legislative din art. 1 alin. (5¹) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 83/2014 şi art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, referitoare la stabilirea la nivel maxim aflat în plată a salariului de bază, se aplică şi personalului militar?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.129  în dosarul nr. 2571/1/2024 la care s-a conexat Dosarul nr. 2572/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal dispuse în dosarele nr. 1.767/107/2024 şi nr. 2.023/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Modalitatea de interpretare şi aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară cu referire la art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în materia salarizării funcţionarilor publici din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă, în sensul dacă stabilirea salariului acestei categorii de personal prin aplicarea art. III pct. 3, art. V şi art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 se va face prin raportare la salariul majorat cu 5% prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, de care beneficiază la 1 ianuarie 2024 funcţionarul public cu acelaşi grad profesional, din aceeaşi clasă de salarizare şi cu aceeaşi gradaţie din cadrul Inspecţiei Muncii, sau prin raportare la salariul de la nivelul lunii decembrie 2023 de care beneficia personalul din cadrul Inspecţiei Muncii, respectiv fără aplicarea majorării de 5% acordate prin art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă  a Guvernului nr. 115/2023.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.130  în dosarul nr. 2474/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 488/111/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă în ipoteza în care reclamantul deține un titlu executoriu prin care s-a dispus obligarea pârâtei Agenția Națională de Administrare Fiscală la plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii-cadru  nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, dispozițiile art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, se opun acordării în continuare a acestui spor în cuantum de 25%, după punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) din acest articol?

Dacă în ipoteza în care reclamantul nu deține un titlu executoriu, dar există o hotărâre judecătorească definitivă prin care se recunoaște altor funcționari publici din aceeași familie ocupațională și din cadrul aceluiași ordonator de credite plata sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 25% aplicat la salariul brut lunar, inclusiv după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, dispozițiile art. XI alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2023 trebuie interpretate în sensul că se opun acordării acestui spor în cuantum de 25%, după punerea în aplicare a prevederilor alin. (1) din acest articol?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.131 în dosarul nr. 2515/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 1630/120/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă dispoziţiile art. 36 alin. (2), art. 39 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 conferă dreptul de încadrare/reîncadrare prin asimilare a unui garderobier din cadrul unui spital judeţean pe unul din capitolele din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care personalul spitalului a fost încadrat pe anexa nr. VIII şi ulterior anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017;

Dacă dispoziţiile Legii-cadru nr. 153/2017, inclusiv art. 36 alin. (2), art. 39 alin. (1) şi (2) din acest act normativ, conferă dreptul de a încadra/reîncadra categoria de personal a garderobierilor din cadrul unui spital judeţean strict formal pe anexa nr. VIII şi ulterior anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017, însă prin asimilare cu funcţia de bază şi salarizarea aferente din altă anexă, în speţă, anexa nr. III la acelaşi act normativ; dacă răspunsul la întrebarea anterioară este negativ, atunci pe ce anexă şi capitol din aceasta, la Legea-cadru nr. 153/2017, trebuia făcută încadrarea/reîncadrarea garderobierilor din spitalul judeţean;

 Dacă este supusă controlului de legalitate/temeinicie încadrarea/reîncadrarea în privinţa criteriilor de stabilire a capitolului din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 pe care s-a făcut încadrarea/reîncadrarea personalului, în condiţiile în care toate capitolele anexei respective prevăd funcţia de bază garderobier cu acelaşi salariu de bază şi coeficient de multiplicare, sau aspectul vizează exclusiv dreptul ordonatorului de apreciere/oportunitate;

Dacă încadrarea/reîncadrarea garderobierilor din cadrul spitalului judeţean prin asimilare pe capitolul I din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă un criteriu legal de excludere de la majorarea salarială prevăzută de art. IV din Legea nr. 42/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în condiţiile în care funcţia de garderobier cu acelaşi salariu de bază şi coeficient de multiplicare se regăseşte în toate capitolele din anexa nr. III la Legea-cadru nr. 153/2017, inclusiv în cazul categoriilor de personal avute în vedere de art. IV din Legea nr. 42/2020;  în cazul unui răspuns negativ, dacă dreptul la majorarea prevăzută de art. IV din Legea nr. 42/2020 trebuie recunoscut în baza principiilor legalităţii, egalităţii şi nediscriminării prevăzute de art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.132  în dosarul nr. 2499/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 256/120/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă prin raportare la colegii magistraţi cărora li s-a recunoscut dreptul la recalcularea indemnizaţiilor de încadrare cu VRS 605, de la diferite date anterioare ordinele de încadrare ale reclamanţilor (judecători) din prezenta cauză, li se poate acorda recalcularea indemnizaţiilor de încadrare cuvenite în baza VRS 605 de la date anterioare ordinelor de salarizare, chiar în situaţia necontestării acestor ordine.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.133  în dosarul nr. 2573/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui – Secţia Civilă, în dosarul nr. 508/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă indemnizația de grad profesional prevăzută de art. 22 alin. (2) – (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată prin Legea 234/2019, în forma în vigoare din 16.12.2019 se calculează în funcție de salariul minim brut garantat, pentru studii medii sau în funcție de salariul minim brut garantat, pentru studii superioare, având în vedere studiile persoanelor solicitante; 

Dacă în ceea ce priveşte calculul indemnizației prevăzute de art. 22 alin. (2) – (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, în forma în vigoare din 16.12.2019, acesta este limitat la cuantumul din 16.12.2019 în baza art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 care prevăd plafonarea anuală a sporurilor şi indemnizației personalului plătit din fonduri publice.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.134  în dosarul nr. 3061/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea – Secţia I Civilă – Conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 1023/90/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

1. Dacă în urma declarării neconstituționalității în ansamblul său a Legii nr. 11/2024 privind statutul grefierilor şi al altor categorii de personal care ocupă funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecătoreşti, al parchetelor de pe lângă acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi a reintrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul subiectiv prevăzut de art. 69 alin. (1) din acest ultim act normativ a redevenit sau nu actual pentru beneficiarii pensiei de serviciu şi dacă măsura suspendării prevăzută de actele normative prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizaţiei de pensionare prevăzute de art. 69 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 redevine sau nu aplicabilă;
2. Dacă prin măsura suspendării succesive a dreptului prevăzut de art. 69 alin. (1) din Legea nr. 567/2004 până în momentul abrogării acestuia, cu consecinţa neacordării lui, s-au încălcat dispoziţiile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;
3. Dacă, în acordarea dreptului prevăzut de art. 69 din Legea nr. 567/2004, există discriminare între personalul auxiliar de specialitate beneficiar al pensiei de serviciu şi moştenitorii personalului auxiliar de specialitate decedat.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.135  în dosarul nr. 61/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 1657/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Rezolvarea de principiu a chestiunii de drept constând în plata integrală printr-o singură operaţiune financiară a sumelor de bani reprezentând diferenţa dintre salariile stabilite neplafonat prin ordin al ministrului justiţiei pentru consilierii din sistemul de probaţiune şi salariile efectiv plătite.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.136  în dosarul nr. 128/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 2142/83/ca/2020* – R, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

1. În interpretarea art. 77 alin. (2) capitolul II din anexa nr. VII a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, raportat la art. 2 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, dacă scopul compensației lunare constă în compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este suspus personalul participant la misiunile în afara teritoriului Statului Român, în zonele de operații;
2. În caz de răspuns afirmativ la prima întrebare, dacă compensația lunară specifică teatrului de operații prevăzut de art. 77 alin. (2) lit. c) capitolul II din anexa nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 se poate cumula cu diurna în valută, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 sau cu indemnizația de risc plătită de partenerii externi.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea conexată formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 8256/118/2020*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

În aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, nepublicată în Monitorul Oficial al Românei, astfel cum acestea au fost interpretate prin Decizia nr. 24/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 30 ianuarie 2023, dispoziţiile cuprinse în anexa 3 pct.1 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003; art. I pct. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2006 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată prin Legea nr. 491/2006 şi art. 77 alin. (2) lit. c) capitolul II din anexa VII din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pot fi interpretate în sensul că reprezintă compensarea inconvenientelor rezultate din riscurile la care este supus personalul participant la misiunile în afara teritoriului statului român, în zonele de operaţii iar acordarea concomitentă a drepturilor prevăzute de aceste prevederi ar constitui dublă compensare a riscului aferent participării la misiunile internaţionale?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.137  în dosarul nr. 298/1/2025

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 926/86/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 28 alin. (3) şi alin. (4) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, poate fi acordată majorarea salarială poliţiştilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în lipsa normelor secundare sau înainte de emiterea acestora, având în vedere tratamentele diferenţiate faţă de poliţiştii din cadrul Ministerului Justiţiei care beneficiază de aceleaşi drepturi încă din 2018?”   

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.138  în dosarul nr. 2484/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Timiş – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 567/30/2024 şi de Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 1347/99/2024 şi nr. 3258/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

– dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, în ipoteza stabilirii salariilor de bază pentru funcțiile prevăzute în aparatul de specialitate al primarului prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi în hotărârea consiliului local cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, se aplică plafonarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, respectiv Legea nr. 103/2023?

– dacă, în cazul funcţionarilor publici angajaţi de către unităţile administrativ teritoriale, se impune stabilirea salariului de bază, începând cu data de 1 ianuarie 2024, corespunzător funcţiei, nivelului studiilor, gradului/treptelor profesionale şi gradaţiei de vechime, cu aplicarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în cuantum de 3.300 lei, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 164 din Codul muncii, coroborate cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 900/2023, respectiv dacă acestor funcţionari li se aplică limitările prevăzute de art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi de art. I alin. (1) şi alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 la calculul salariului de bază începând cu data menţionată?

– dacă, în interpretarea art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru funcţionarii publici din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Administraţie” din aparatul propriu al primăriilor, salariile de bază ce se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, în aplicarea principiului autonomiei locale, cu respectarea condiţionărilor prevăzute de art. 11 alin. (4) (fără a se depăşi indemnizaţia viceprimarului) şi art. 25 (referitoare la limitarea cuantumului total al sporurilor) pot avea în vedere şi înmulţirea unor coeficienţi cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată?

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.139  în dosarul nr. 2610/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Dâmboviţa – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1176/120/2024 şi de Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă, în dosarele nr. 1499/85/2024 şi nr. 486/85/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă în cadrul familiei ocupaționale de funcţii bugetare „Justiție”, personalul auxiliar poate beneficia de acordarea unei majorări de 10% a indemnizației de încadrare, față de cele stabilite potrivit prevederilor art. 3 alin. (4) şi (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007, raportat la nivelul indemnizațiilor personalului auxiliar din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin aplicarea Legii nr. 71/2015 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006.

Dacă personalul auxiliar din cadrul instanţelor judecătoreşti beneficiază începând cu data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, coroborat cu momentul angajării acestora şi după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, de majorarea de 10% la nivelul indemnizațiilor personalului auxiliar din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, faţă de drepturile salariale stabilite potrivit prevederilor art. 3 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2007.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.141  în dosarul nr. 2542/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr.2883/103/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

Dispoziţiile art.517 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la sintagma „posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu” se interpretează în sensul că durata prelungirii este de un an.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

Decizia nr.142  în dosarul nr. 3038/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Timiş – Secţia a II-a Civilă, în dosarul nr. 16895/325/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Prevederile art. 8 alin. (5) teza I și art. 11 din Legea nr. 77/2016 trebuie interpretate în sensul că permit în etapa executării silite efectuate în baza contractului de credit inclusiv soluția de adaptare a acestui contract?

În caz afirmativ, soluțiile de adaptare a contractului prin:

– reducerea soldului;

– stabilirea unui nou curs valutar aplicabil tuturor sumelor restante, cu repunerea pe rol a creditului;

– stabilirea unui nou curs valutar nou aplicabil ratelor cu scadența după introducerea notificării de adaptare;

pot reprezenta modalități de echilibrare a contractului de credit admisibile prin raportare la prevederile Legii nr. 77/2016?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 aprilie 2025.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Decizia nr.140  în dosarul nr. 1630/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de Ogrean Virgil–Ioan privind îndreptarea omisiunii din Decizia nr. 53 din 21 octombrie 2024 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1.191 din 29 noiembrie 2024.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 7 aprilie 2025.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 

În şedinţa din 31 martie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat douăzeci și una sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.96  în dosarul nr. 2390/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.617/108/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară, cu modificările ulterioare, noţiunea ,,drepturile salariale aferente” priveşte doar salariul de bază, astfel cum este definit de art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

 

Decizia nr.97  în dosarul nr. 2426/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Timiş – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 996/30/2024 şi nr. 1553/30/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

Dacă munca prestată de personalul vamal, al cărui statut este reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2004 privind Statutul personalului vamal, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 243/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în zilele de repaus săptămânal sau de sărbători legale, beneficiază de compensarea instituită de art. 12 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2004,  de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau de compensarea reglementată de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.98  în dosarul nr. 2399/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 580/87/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în interpretarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la acordarea stimulentului de risc, sintagma „pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19” presupune exclusiv existenţa unui diagnostic confirmat la testarea PCR sau are în vedere şi diagnosticul prezumtiv stabilit în fişa de solicitare a intervenţiei serviciului de ambulanţă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.99 în dosarul nr. 2398/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Mehedinţi – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1737/101/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Actualizarea cu indicele de inflaţie şi dobânda remuneratorie pentru diferenţa dintre drepturile salariale achitate şi cele stabilite prin Ordinele nr. 569 din 21 aprilie 2023 şi nr. 1916 din 16 noiembrie 2023, emise de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de la data scadenţei fiecărui drept în parte şi până la achitarea efectivă, raportat la art. 1.531, art. 1.535 din Codul civil, art. 166 din Codul muncii şi art. 1-3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.100 în dosarul nr. 2473/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 3081/111/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Interpretarea art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare şi anexa nr. VIII capitolul I lit. A pct. I lit. d) nr. crt. 2 din Legea-cadru nr. 153/2017, în sensul de a se stabili dacă sunt funcţii similare cea de consilier juridic, grad superior şi cea de expert, acelaşi grad. 

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.101  în dosarul nr. 2440/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă în Dosarul nr. 2.424/62/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 7 alin. (l) şi (2) şi art. 14 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, indemnizaţia de concediu cuvenită salariatului transferat se calculează prin raportare la salariul avut la unitatea la care s-a transferat, corespunzător lunilor calendaristice în care se efectuează zilele de concediu de odihnă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.102  în dosarul nr. 2268/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dolj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 6.264/63/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă perioada 01.04.2001-20.08.2021 este încadrată «ope legis» în condiţii speciale de muncă în temeiul dispoziţiilor art. I alin. (1) din Legea nr. 197/2021 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, indiferent de condiţiile în care a fost încadrată activitatea de fostul angajator, conform legislaţiei anterioare?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.103  în dosarul nr. 2414/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1221/3/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Interpretarea dispoziţiilor art. 28, art. 29, art. 30 şi art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se preciza dacă sporurile de 3%, 6% şi 9% pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzute de art. 108 din Legea nr. 223/2015, se includ în cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% sau se adaugă la cuantumul pensiei ce nu poate depăşi 85% din soldă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.                                                        

 

Decizia nr.104  în dosarul nr. 2114/1/2024

Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Prahova – Secţia I civilă, în dosarele nr. 662/105/2023 şi nr. 4869/63/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarele chestiuni de drept:

„Dacă la eliberarea adeverinţei-tip emise în temeiul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare lunară brută şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării fiecăreia dintre reclamante trebuie să cuprindă pe lângă valoarea de referinţă sectorială de 605,225, neafectată de aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, conform Ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr. 551/2023, valoarea de referinţă sectorială de 605.225 lei prevăzută în sentinţa civilă nr. 962 din 18 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Prahova – Secţia I civilă, în dosarul nr. 4382/105/2020, începând cu data de 19 septembrie 2017 şi în continuare şi coeficientul de multiplicare 19,000 prevăzut la nr. crt. 13 de la lit. A din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în conformitate cu decizia nr. 3.013 din 14 noiembrie 2022 a Curţii de Apel Ploieşti – Secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. 5098/105/2021, începând cu data de 16 noiembrie 2018 şi în continuare, prin raportare la dispoziţiile art. 8 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, chiar dacă prin decizia curţii de apel nu le-a fost recunoscut reclamantelor gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ci doar plata diferenţelor salariale rezultate prin luarea în considerare a coeficientului de multiplicare 19,000.”

şi

„Dacă, raportat la dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004,coroborate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016 şi Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018, data de la care este îndreptăţit reclamantul la actualizarea pensiei de serviciu cu luarea în considerare a unei valori de referinţă sectoriale de 605,225 lei este 30 decembrie 2021, dată la care drepturile salariale ale judecătorilor în activitate au fost stabilite conform Ordinului ministrului justiţiei nr. 6245/C/2021 privind stabilirea unor drepturi salariale, având în vedere valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, cu respectarea prevederilor art. 38 alin. (6) şi ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 sau 1 ianuarie 2018, data de la care această valoare de referinţă a fost recunoscută prin hotărâri judecătoreşti altor magistraţi.”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

 

Decizia nr.105  în dosarul nr. 2310/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2290/107/2022*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

Dacă dreptul la diurnă în cuantum de 2% din indemnizaţia brută de încadrare lunară, prevăzut de dispozițiile art. 13 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind  salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la art. 11 alin. (4) din acelaşi act normativ, de care beneficiază ofițerii detașați în cadrul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie pe perioada detaşării:

• se cuvine şi în situația în care detașarea s-a dispus prin ordin al ministrului afacerilor interne la Direcţia Naţională Anticorupţie, iar ulterior acestui moment nu s-a dispus modificarea raportului de serviciu sub aspectul locului de desfășurare a activităţii;
• în caz afirmativ să se stabilească dacă acest drept se acordă pe toată perioada numirii în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (mandate a câte 6 ani, care reprezintă aproximativ 5.225 lei/lună/poliţist);

sau

– dacă acest drept se acordă doar pentru activitatea desfășurată de ofițerii de politie judiciară în cadrul echipelor mixte de personal – procurori, polițiști, agenți de poliție, specialiști – care se deleagă/detașează pentru soluționarea dosarelor penale care implică deplasarea în diverse locații pentru perioade mai mari de 12 ore.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.106  în dosarul nr. 2389/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 3912/108/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare de până la 75% din salariul de bază, prevăzut în anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi în art. unic pct. 1 lit. A subpct. 1 şi 3 din anexa nr. 9 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare,  poate fi acordat funcţionarilor publici angajaţi în cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, în condiţiile în care prin aceasta s-ar depăşi plafonul de 30% din suma salariilor de bază prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017.”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.107 în dosarul nr. 2416/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 12100/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Sporul pentru condiţii deosebite de muncă, prevăzut de dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. h) capitolul II din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, de care beneficiază reclamanţii – personal de specialitate medico-sanitar din cabinetele medicale organizate în grădiniţe, şcoli, unităţi de învățământ – se include în baza de calcul a indemnizației aferente concediului de odihnă, conform art. 23 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi poate determina recalcularea acestei indemnizații din partea angajatorului ?  

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.109  în dosarul nr. 2379/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 32167/3/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă sporul de 50% pentru condiţii deosebit de periculoase, prevăzut de art. 14 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă medicilor specialişti angajaţi ai direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, chiar dacă locul de muncă nu a fost efectiv expertizat conform Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât era vacant la momentul efectuării expertizei la nivelul unităţii angajatoare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.110  în dosarul nr. 2409/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2920/105/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

<<Dacă acordarea sporului de 15% din salariul de bază al personalului care îşi desfăşoară activitatea prin acordarea de servicii de îngrijire la domiciliu  pentru persoane cu dizabilități şi pentru persoane vârstnice, prevăzut la punctul IV lit. A pct. 2 din Anexa nr. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială” poate fi condiţionată de aprobarea sumelor cu această destinaţie în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anii în care se solicită acest spor>>.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.111 în dosarul nr. 2444/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Mehedinţi – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 6796/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă, prin raportare la art. 5 al Anexei nr. V şi art. 13 al Anexei nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017, coroborate cu prevederile Ordinului M.A.I. nr. S/7/2018, funcţionarii publici cu statut special care activează în cadrul poliţiei judiciare şi au calitatea de organ de cercetare al poliţiei judiciare desemnaţi nominal, prin avizul conform al Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, beneficiază de sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 25% din salariul de funcţie”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.112  în dosarul nr. 2393/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Botoşani – Secţia I civilă în dosarele nr. 2635/40/2023, nr. 2799/40/2023 şi nr. 1629/40/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă, în interpretarea art. 12 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023, salarizarea personalului didactic şi a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar se stabileşte prin înmulţirea coeficienţilor prevăzuţi de anexa nr. I cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărâre de Guvern.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

                                                

Decizia nr.113  în dosarul nr. 2412/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a Civilă dispusă prin Încheierea din 22 octombrie 2024, în dosarul nr. 1845/90/2024 pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Exercitarea atribuţiilor funcţiei de şef inspectorat ca sarcină de serviciu conform fişei postului, în condiţiile existenţei unei împuterniciri, prin act administrativ în funcţia de adjunct, îndreptăţeşte funcţionarul public cu statut special (poliţist) la acordarea unor diferenţe salariale aferente funcţiei de conducere de şef inspectorat?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.114  în dosarul nr. 2552/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 802/84/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă încadrarea salarială a directorului unei creşe nearondate unei alte instituţii de învăţământ preuniversitar, instituţie înfiinţată în temeiul art. 27 alin. (1³) din Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, în forma modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 100/2021 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi abrogarea unor acte normative, se realizează în temeiul Anexei I privind familia ocupaţională „Învăţământ” la Legea-cadru nr. 153/2017 sau în temeiul Anexei VIII privind familia ocupaţională „Administraţie”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

  

Decizia nr.115  în dosarul nr. 2370/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvență, în dosarele nr. 2192/107/2024 şi nr. 2593/107/2024 şi nr. 1996/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Modalitatea de aplicare a prevederilor art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi respectiv art. 22 alin. (7) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în situaţia în care beneficiarul depune documente ulterioare (decizie de salarizare) din care rezultă că drepturile salariale au fost recalculate inclusiv pentru perioada de 24 luni anterioară naşterii copilului, chiar în măsura în care aceste drepturi nu au fost efectiv achitate.

Data de la care intervine recalcularea indemnizaţiei de creştere copil, conform art. 3 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, respectiv data prezentării documentelor de rectificare sau data de la care a intervenit rectificarea, conform înscrisurilor justificative.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea conexată formulată de Tribunalul București – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 8479/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă indemnizaţia de maternitate de care a beneficiat reclamanta se impune a fi recalculată prin raportare la alte valori ale drepturilor băneşti de referinţă recunoscute retroactiv printr-un act administrativ, dar care nu au fost efectiv achitate în perioada avută în vedere ca bază de calul a acesteia.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

 

Decizia nr.116  în dosarul nr. 2488/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 4603/111/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă atribuţiile consilierului de integritate, astfel cum acestea sunt prevăzute şi definite de Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.127/C/2020 privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei şi de educaţie pentru promovarea integrităţii în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate, reprezintă activităţi de prevenire şi combatere a corupţiei în sensul dispoziţiilor art. 14 alin. (3) din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care se aplică majorarea cu 12,5% a salariului de funcţie/salariului de bază, având în vedere că prin dispoziţiile art. 26 alin. (3), art. 27 şi art. 137 din Normele metodologice de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru personalul din sistemul administraţiei penitenciare, aprobate prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.415/C/2018, cu modificările şi completările ulterioare, nu s-au stabilit expres unităţile, categoriile de personal, condiţiile, criteriile şi mărimea acestei majorări.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 martie 2025.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 17 martie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat șaptesprezece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.79  în dosarul nr. 2375/1/2024

Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 1543/120/2023 şi de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 37319/3/2019*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 31 alin. (1)-(1⁴) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 2 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 284/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenite poliţiştilor, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică şi în cazul achiziţionării unor locuinţe cu plata în rate, inclusiv a celor edificate de Agenţia Naţională pentru Locuinţe.

În interpretarea şi aplicarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, poliţistul mutat la cerere cu locul de muncă într-o altă localitate decât cea unde îşi are domiciliul nu are dreptul la compensaţie lunară pentru chirie după mutarea în aceeaşi localitate, în interesul serviciului.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.80  în dosarul nr. 2480/1/2024

Admite sesizările conexate formulate de Tribunalul Ilfov – Secția civilă în dosarul nr. 1323/93/2023, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă în dosarul nr. 2388/120/2024 și Curtea de Apel Craiova – Secția de litigii de muncă și asigurări sociale în dosarul nr. 2971/90/2022 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul la diurnă este recunoscut în cazul detașării sau delegării angajatului cu domiciliul într-o altă localitate decât cea în care se află locul de muncă unde a fost detașat sau delegat, chiar dacă detașarea sau delegarea operează de la un loc de muncă permanent situat în aceeași localitate cu locul de muncă unde are loc detașarea sau delegarea. Acest drept nu există în cazul magistraților delegați în funcții de conducere, în condițiile în care au ocupat anterior funcții de execuție sau de conducere în cadrul aceleași unități.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.81 în dosarul nr. 2336/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.009/112/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27²⁹ din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele ale art. 1 şi art. 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, şi, în consecinţă, stabileşte că:

Perioada punerii la dispoziţie se recunoaşte ca fiind desfăşurată în condiţii speciale poliţistului repus în funcţie care, în perioada anterioară punerii la dispoziţie, şi-a desfăşurat activitatea în condiţii speciale.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.82  în dosarul nr. 2342/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Teleorman – Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 1.496/87/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

Dacă pensia militară de stat poate fi actualizată prin raportare: la salariul  de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2016 stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.017/2015, începând cu data de 01 mai 2016; la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2017, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 începând cu data de 01 februarie 2017; la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2018, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 începând cu data de 01 ianuarie 2018; la salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată începând cu 1 ianuarie 2019, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.045/2018 şi începând cu data de 01 ianuarie 2020 stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 935/2019.

Dacă solda de grad şi de funcţie se calculează începând cu 01.05.2017 prin raportare la o VRS de 600 lei, sumă la care se raportează celelalte elemente ale soldei şi soldei de grad.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 53/108/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă solda de funcţie a militarilor în rezervă poate fi stabilită prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, valoare la care se referă considerentele Deciziei nr. 34 din 6 iunie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 905 din 14 septembrie 2022.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.83  în dosarul nr. 2471/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 854/85/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

Dacă, prin raportare la principiile egalităţii şi nediscriminării, reglementate de art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.380/2009 privind înfiinţarea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, cu modificările ulterioare, conform cărora unităţile teritoriale din cadrul pârâtei nu au personalitate juridică, dispoziţiile anexei nr. VIII – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie”, Capitolul I, lit. A – Salarizarea funcţionarilor publici, pct. I – Salarii pentru administraţia publică centrală din Legea-cadru nr. 153/2017 pot fi aplicate la nivelul unităţilor teritoriale subordonate/structurilor teritoriale pentru probleme speciale din cadrul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, în sensul stabilirii nivelului de salarizare al personalului încadrat în cadrul acestor structuri la nivelul salariului maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul aparatului propriu al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale şi dacă la salariul de bază stabilit la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul aparatului propriu al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale se pot sau nu adăuga  majorările de 7,5% şi de 12,5% prevăzute de art. 19 şi art. 23 din anexa nr. VI – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională” la Legea-cadru nr. 153/2017.

 Dacă personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională care ocupă o funcţie cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat şi care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022 poate beneficia de sporul pentru acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat prevăzut de art. 15¹ din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 sau acordarea acestuia este supusă plafonării instituite prin art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.84  în dosarul nr. 2270/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, formulată în dosarul nr. 1354/100/2023, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

<<interpretarea şi aplicarea art. 56 alin. (1) lit. a) teza a II-a din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată de punctul 3, art. 1 din Legea nr. 351/2022, în sensul de a se stabili dacă sintagma „activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană” trebuie înţeleasă ca vizând inclusiv obligaţiile asumate de Statul român în perioada de preaderare privind eliminarea totală a subvenţiilor pentru exploatările de minereuri metalifere şi nemetalifere, precum şi dacă obligaţia de închidere a exploatărilor miniere trebuie să rezulte explicit şi direct din actele normative în baza cărora a încetat activitatea acestor exploatări>>.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.85  în dosarul nr. 2365/1/2024

Respinge, ca inadmisibile, sesizările formulate de Tribunalul Buzău – Secţia I civilă, în dosarul nr. 774/114/2023, şi de Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1414/99/2024, privind lămurirea următoarelor chestiuni de drept:

– în interpretarea dispoziţiilor art. 150 şi 147 din Codul muncii, art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu art. 1 Capitolul I Anexa nr. VIII din Legea-cadru nr. 153/2017 şi Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 – Anexa I Articol Unic alin. (1) lit. a), să se stabilească dacă sporul pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare în cuantum de 15 % din salariul de bază intră în calculul indemnizaţiei de concediu de odihnă şi dacă acordarea acestui spor dă dreptul la acordarea unui concediu suplimentar?”;

– dacă prevederile art. 1 pct. B din Anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, art. 367, 417 şi 421 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, art. 147 şi art. 150 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii trebuie interpretate în sensul că, la stabilirea drepturilor băneşti cuvenite unor funcţionari publici din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” pentru perioada concediului de odihnă, la calculul indemnizaţiei trebuie avut în vedere sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare de care aceştia au beneficiat în perioada de activitate, corespunzător timpului lucrat în locurile de muncă respective?.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.86  în dosarul nr. 2341/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 17372/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanții în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu indicele de inflaţie, în temeiul art. XLI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, prin care s-a stabilit o derogare de la aplicarea art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, prin comparație cu alţi pensionari care nu beneficiază de pensie de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau beneficiază de alt tip de pensie de serviciu şi ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate fi calificată drept discriminare şi poate da naştere la despăgubiri egale cu diferenţele rezultate dintr-o astfel de actualizare?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.87  în dosarul nr. 2366/1/2024

Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în dosarele nr. 280/107/2024 şi nr. 137/107/2024, şi de Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă, în dosarul nr. 563/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

 Dacă sporul prevăzut de art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, este un element al sistemului de salarizare ce face parte din salariul brut lunar şi, în caz afirmativ, dacă pentru personalul care  este îndreptăţit să beneficieze de sporul prevăzut de acest text de lege operează limitarea prevăzută de art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.88  în dosarul nr. 2374/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1031/96/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele probleme de drept:

Dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi în munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se poate include şi perioada în care un funcţionar public cu statut special – poliţist, în temeiul normelor juridice care îi reglementează statutul şi activitatea, este inclus pe o planificare de permanenţă la domiciliu, indiferent de îndeplinirea în concret a atribuţiilor specifice care au determinat întocmirea planificării sau este necesar ca acesta să îndeplinească în mod efectiv sarcinile şi atribuţiile de serviciu.

Dacă interpretarea dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 este în sensul că munca suplimentară nu presupune ca funcţionarul public să îndeplinească în mod efectiv sarcinile şi atribuţiile de serviciu, acesta are dreptul la plata sporurilor salariale prevăzute de alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol pentru toată perioada în care a figurat pe planificarea de permanenţă sau cuantumul orelor ce se vor plăti suplimentar nu poate depăşi 360 de ore anual, în sensul art. 21 alin. (4) din aceeaşi lege?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.89  în dosarul nr. 2472/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3380/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

Dacă în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare, judecătorii desemnaţi în calitate de membri în biroul electoral de circumscripţie beneficiază de dispoziţiile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.90  în dosarul nr. 2345/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 3119/117/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă la calculul indemnizaţiilor: pentru concediul medical, pentru concediu de studii şi formare profesională, pentru concediu pentru îngrijirea şi creşterea copilului şi pentru zilele libere suplimentare din cadrul zilelor lucrătoare care se recuperează ulterior se include sau nu indemnizaţia de hrană.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.91  în dosarul nr. 2482/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ilfov-Secţia civilă în dosarul nr. 1904/93/2022, privind lămurirea următoarei chestiuni de drept:

„Modalitatea de calcul a indemnizației prevăzute de art. 1 alin. (1) și (3) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, cu modificările ulterioare, respectiv dacă procentul de 50%, prevăzut de art. 1 alin. (3) din Legea nr. 8/2006, se aplică asupra cuantumului brut sau asupra cuantumului net din pensia cuvenită titularului sau, după caz, aflată în plată la data solicitării.”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.92  în dosarul nr. 2352/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti  – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 17330/3/2020*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă solda de funcţie cuvenită personalului încadrat în funcţia de ofiţer specialist în cadrul Secţiei Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se stabileşte prin raportare la o valoare de referinţă sectorială de 484,18 lei specifică Familiei Ocupaţionale de Funcţii Bugetare „Justiţie” sau potrivit prevederilor specifice Familiei Ocupaţionale de Funcţii Bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.93  în dosarul nr. 2485/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 4579/111/2023, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă la emiterea buletinului de calcul în baza căruia se calculează cuantumul pensiei militare de stat prevăzută de Legea nr. 223/2015 se poate elimina plafonarea instituită de legiuitor prin articolul VII pct. 2 şi pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/04.08.2017 în vigoare de la data de 04.08.2017, articol prin care au fost modificate prevederile art. 3, art. 59 şi art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.94  în dosarul nr. 2369/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Alba –  Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarul nr. 4998/107/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 36 şi art. 39 alin. (1) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul unei direcţii generale regionale a finanțelor publice se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi tuturor direcţiilor regionale ale finanțelor publice din ţară, inclusiv pentru perioada anterioara intrării in vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 36 şi art. 39 alin. (1) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, stabilirea nivelului maxim de salarizare al personalului încadrat în cadrul Autorităţii Vamale Române se poate realiza la nivelul maxim aflat în plată pentru o funcţie similară din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi tuturor direcţiilor regionale ale finanțelor publice din ţară, inclusiv pentru perioada anterioara intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vrancea –  Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 308/91/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) şi alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 raportat şi la principiile reglementate de art. 6 din aceeaşi lege, reclamanta – funcţionar public în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Antifraudă Fiscală are dreptul la salariul maxim în plată în cadrul autorităţii cu luarea în considerare a majorărilor salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

Decizia nr.95  în dosarul nr. 2377/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 26807/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în interpretarea  art. 69 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, dreptul la indemnizaţie este sau nu condiţionat de ieşirea la pensie a beneficiarului ori de eliberarea sa din funcţie din motive neimputabile.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 martie 2025.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

În şedinţa din 3 martie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat cincisprezece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.63  în dosarul nr. 2417/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 27626/3/2023, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 125 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Ajutorul de deces se acordă şi în cazul decesului titularului unei pensii de serviciu stabilite în baza Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care nu îndeplineşte condiţiile pentru acordarea unei pensii în sistemul public, potrivit Legii nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.64  în dosarul nr. 2436/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mehedinţi – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 487/101/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În aplicarea prevederilor art. 35 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare şi art. II alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a beneficia de plata orelor lucrate suplimentar, nu este necesar ca funcţionarul public cu statut special să solicite, în prealabil, printr-un raport scris, acordarea de timp liber corespunzător orelor lucrate suplimentar în termenul de 60 de zile de la prestarea muncii.

Obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.65  în dosarul nr. 2467/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 5592/99/2023, şi, în interpretarea art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, stabileşte că:

Dispoziţiile art. IV alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 se aplică şi în cazul personalului poliţiei locale.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.66 în dosarul nr. 2311/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2509/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2), art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, în forma în vigoare la data de 16 mai 2019, respectiv a dispoziţiilor art. 3 alin. (7) şi (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, în forma în vigoare în prezent, precum şi a dispoziţiilor art. 22 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Recalcularea cuantumului indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului se realizează, cu respectarea limitei maxime prevăzute de lege, la cererea persoanei îndreptăţite, chiar după împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, dacă ulterior, în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive, s-au acordat diferenţe de drepturi salariale sau asimilate acestora, impozabile, drepturi corespunzătoare perioadei de contributivitate impuse de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.67  în dosarul nr. 2242/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă, în dosarul nr. 1308/62/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă asistenţii judiciari, ce fac parte din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie”, sunt îndreptăţiţi la stabilirea şi la plata indemnizației de încadrare și a celorlalte drepturi aferente, la nivelul indemnizațiilor procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, prin luarea în considerare a coeficienților de multiplicare prevăzuţi la lit. A nr. crt. 6-13 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare:

– în situaţia în care, prin hotărâri judecătoreşti, s-a recunoscut unor colegi majorarea indemnizaţiei de încadrare raportat la nivelul de salarizare al procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– în raport de motivul invocat de reclamanţi, referitor la necesitatea salarizării la nivelul maxim prevăzut pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.68  în dosarul nr. 2288/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Galaţi – Secţia I civilă în dosarul nr. 2181/121/2023, de Tribunalul Maramureş – Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 2678/100/2023, de Curtea de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 3661/86/2022*, de Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia I civilă în dosarul nr. 5440/102/2023, de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 2658/105/2021*, de Tribunalul Braşov – Secţia I civilă în dosarul nr. 478/62/2024, de Tribunalul Bihor – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1813/111/2024, nr. 2232/111/2024, nr. 2415/111/2023, nr. 1669/111/2024, nr. 1417/111/2020 şi nr. 4470/111/2017, de Tribunalul Harghita – Secţia civilă în dosarul nr. 1796/117/2023*, de Tribunalul Sibiu – Secţia I civilă în dosarul nr. 1423/85/2024, de Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1999/118/2024 şi nr. 2998/118/2024, de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 2117/120/2023, de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 10394/3/2024, de Tribunalul Vrancea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 681/91/2024, de Tribunalul Prahova – Secţia I civilă în dosarul nr. 5583/105/2021*, de Tribunalul Iaşi – Secţia II civilă, contencios administrativ şi fiscal în dosarele nr. 1985/99/2024 şi nr. 4389/99/2024, de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 59/86/2023*, de Curtea de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 3641/111/2022, de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 5452/118/2021, de Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a civilă în dosarul nr. 1817/90/2024, de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă în dosarul nr. 2022/107/2024, de Tribunalul Maramureş – Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 942/100/2023 şi de Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă în dosarul nr. 5555/99/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în interpretarea şi aplicarea art. 6 lit. b) şi c) şi a art. 39 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, principiile egalităţii şi nediscriminării pot fi invocate pentru egalizarea salariului la nivelul maxim aflat în plată, cu luarea sau nu în considerare a majorărilor şi/sau sporurilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti definitive, pentru funcţii similare din cadrul: aceleiaşi autorităţi/instituţii publice; altei autorităţi/instituţii publice similare din ţară; altei autorităţi/instituţii publice din cadrul aceleiaşi familii ocupaţionale; autorităţilor/instituţiilor publice centrale.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.69  în dosarul nr. 2325/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 3008/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă majorarea de până la 50%, calculată la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare a personalului din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi/sau fonduri externe rambursabile, precum şi personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare şi rezilienţă prevăzut la art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, începând cu 1 ianuarie 2019, cuantumul acesteia să fie supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.70  în dosarul nr. 2548/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 2793/30/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Este îndeplinită condiţia privind deţinerea cel puţin a gradului profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel, condiţie stabilită în mod obligatoriu prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, de către procurorul cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, care, deşi nu a dobândit gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel în urma unui examen de promovare în funcţii de execuţie, şi-a desfăşurat activitatea, în perioada de referinţă, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Craiova, structură în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raportat la dispoziţiile art. 79¹ alin. (11) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare în intervalul cu relevanţă în cauză?

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.71  în dosarul nr. 2322/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 2674/90/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând interpretarea dispozițiilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv dacă persoanele care au desfășurat activități dintre cele enumerate la art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010 ulterior datei de 1 aprilie 2001, fiind încadrate în condiții deosebite de muncă, sunt îndreptățite, ca efect al aplicării dispozițiilor sus-menționate, la beneficiile încadrării în condițiile speciale de muncă, respectiv majorarea punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.72  în dosarul nr. 2469/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1945/85/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă aplicarea prevederilor art. 90² alin. (1) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcționează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, poate deroga de la prevederile art. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu trimitere la anexa nr. VIII cap. I lit. A – Salarizarea funcționarilor publici, în sensul depășirii nivelului salarial de bază stabilit în grilele de salarizare;

Dacă această aplicare a prevederilor art. 90² alin. (1) din Legea nr. 567/2004 este supusă restricției stabilite prin art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2023 privind unele măsuri pentru raportarea arieratelor de către instituțiile publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.73  în dosarul nr. 2313/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 454/103/2024, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002, ale art. 4 şi art. 13 din Anexa VI la Legea-cadru nr. 153/2017, art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, ale art. 150 din Legea nr. 53/2003, indemnizaţia de concediu aferentă concediului de odihnă trebuie să cuprindă sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, sporul pentru condiţii grele de muncă, sporuri de care personalul beneficiază în perioada de activitate?”.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Neamţ – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2161/103/2023, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

1. Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002, ale art. 4 din Anexa nr. VI Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională” la Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 37 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003, indemnizaţia de concediu aferentă concediului de odihnă cuvenită poliţiştilor din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie/Inspectoratului General al Poliţiei Române trebuie să cuprindă sporurile prevăzute de art. 12 alin. (2) lit. a)-c) din Anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, respectiv sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, sporul pentru condiţii grele de muncă şi sporul pentru activităţile care solicită o încordare psihică foarte ridicată – de care personalul beneficiază în perioada de activitate (acordate în mod concomitent)?
2. Prevederile art. 150 din Codul Muncii se aplică la calcularea și scadența drepturilor prevăzute de art. 37 din O.G. nr. 38/2003, având în vedere că, în temeiul art. 1 alin. (2) și art. 278 din Codul Muncii, normele din Codul Muncii completează legislația funcției de poliție, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective?.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.74  în dosarul nr. 2470/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 4762/30/2023, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă dispoziţiile art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul Muncii coroborat cu art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 se aplică în privinţa contractului individual de muncă încheiat pe perioadă nedeterminată prin cumulul pensiei (cu reducerea vârstei standard de pensionare) cu salariul, cu consecinţa încetării de drept a acestuia la împlinirea vârstei de 65 de ani”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 03 martie 2025.

 

Decizia nr.75  în dosarul nr. 2323/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3042/90/2020, cu privire la următoarea problemă de drept:

Interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) şi (2) şi ale lit. B pct. 19 din anexa nr. 3 din Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 547/2010, precum şi ale art. 15 alin. (1) lit. e) capitolul II din anexa nr. III din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

1. Dacă în urma intrării în vigoare a prevederilor art. 3² (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum a fost modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare, personalul din sistemul public de asistenţă socială (familia ocupaţională „Sănătate”) mai este îndreptăţit la plata sporului de 15% din salariul de bază conform dispoziţiilor lit. B pct. 19 din anexa nr. 3 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 547/2010 şi art. 15 alin. (1) lit. e) capitolul II din anexa nr. III din Legea-cadru nr. 284/2010;
2. Dacă personalul din sistemul public de asistenţă socială angajat ulterior datei de 1 decembrie 2016 este îndreptăţit la plata sporului sus-menţionat;
3. Dacă emiterea buletinului de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, conform art. 5 alin. (1) şi (2) din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 547/2010, precum şi nominalizarea personalului care beneficiază de spor pe locuri de muncă de către şeful ierarhic superior şi aprobarea de comitetul director, cu acordul sindicatelor reprezentative la nivel de unitate semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură sanitară/asistenţă socială, conform art. 15 alin. (1) din acelaşi act normativ, reprezintă cerinţe prealabile obligatorii pentru acordarea sporului de 15%, conform art. 15 alin. (1) lit. e) capitolul II din anexa nr. III din Legea-cadru nr. 284/2010 şi lit. B pct. 19 din anexa nr. 3 din Regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 547/2010.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.76  în dosarul nr. 2338/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 3121/30/2022, şi de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 2624/90/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

– interpretarea sintagmei „indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime” din art. 85 alin. (2) al Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, odată cu intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi anume dacă luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime, presupune adăugarea acestora la indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, indiferent dacă respectivele sporuri au fost sau nu introdus, prin modificări legislative ulterioare, în indemnizaţia brută şi, respectiv,

– interpretarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, cu referire la art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, referitor la modalitatea de actualizare a pensiei de serviciu a unui procuror pensionar ce deţine titlul de doctor în drept, respectiv dacă se are în vedere procentul de 15% de la momentul ieşirii la pensie sau cuantumul fix stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 martie 2025.

 

Decizia nr.77  în dosarul nr. 2340/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 960/115/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă sintagmele „poate reţine”, din cuprinsul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2017 privind unele măsuri bugetare şi pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobată prin Legea nr. 267/2018, respectiv „pot acorda” din cuprinsul dispoziţiilor art. 26 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice,cu modificările şi completările ulterioare,  se interpretează în sensul că indică o facultate, respectiv o simplă posibilitate lăsată la aprecierea autorităţii angajatoare sau stipulează dreptul celor vizaţi de respectivele articole şi, respectiv, obligaţia corelativă a instituţiilor abilitate de a stabili şi plăti premiile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 116/2017.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 martie 2025.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 24 februarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat optsprezece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.44  în dosarul nr. 2206/1/2024

 Admite sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia I civilă prin Încheierea din 18 septembrie 2024, în Dosarul nr. 118/120/2023, şi în consecinţă:

În interpretarea art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, stabileşte următoarele:

Dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile cererii formulate de un pensionar (fost magistrat), în situaţia în care, ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie, acesta obţine o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaştere a unor drepturi salariale începând cu o dată anterioară pensionării, precum şi adeverinţa eliberată de angajator cu menţiunea în acest sens.

Consecinţa incidenţei art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 o reprezintă acordarea diferenţei dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară şi cele stabilite prin decizia de revizuire  începând cu data pensionării şi cu respectarea prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.45  în dosarul nr. 2303/1/2024

 Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 22.396/3/2023 şi de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.050/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, sintagma „vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie” se interpretează în sensul că se referă la vechimea cumulată obţinută prin adăugarea la vechimea în serviciu a stagiilor de cotizare realizate în sistemul de pensii publice după trecerea în rezervă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.46  în dosarul nr. 2307/1/2024

 Admite, în parte, sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 1.089/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 25 teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, acordarea indemnizaţiei lunare neimpozabile, în cuantum de 30% din salariul mediu brut pe economie, este supusă limitării prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

În interpretarea art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, dreptul la acordarea unui volum de 6 mc lemn fasonat de foc nu intră sub incidenţa limitării prevăzute de art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

În interpretarea dispoziţiilor art. 25 teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic şi art. 76 alin. (4) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dreptul la indemnizaţia lunară pentru locuinţă reprezintă un drept salarial impozabil?

În interpretarea dispoziţiilor art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic şi art. 10 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dreptul la acordarea unui volum de 6 mc lemn fasonat de foc pe an reprezintă un venit supus impozitării ?

În interpretarea dispoziţiilor art. 25 teza a II-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic şi art. 76 alin. (4¹) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, dreptul la indemnizaţia lunară pentru locuinţă este supus condiţiei ca soţul/soţia angajatului Gărzii Forestiere să nu fie, la rândul său, beneficiar al unei indemnizaţii de aceeaşi natură?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.47  în dosarul nr. 2287/1/2024

 Admite sesizările formulate de Tribunalul Galaţi – Secţia I civilă, Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 6 lit. b) şi c) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi ale art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, prin raportare la prevederile din Nota nr. 1 din Cap. I lit. A al Anexei V la Legea-cadru nr. 153/2017, perioada în care o persoană a desfăşurat activitatea în calitate de avocat, grefier cu studii superioare sau ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, care potrivit dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 constituie vechime în magistratură, nu poate fi valorificată ca vechime în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat asistent în vederea acordării coeficienţilor de ierarhizare şi plată a drepturilor salariale raportat la această vechime.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.48  în dosarul nr. 2306/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Argeş – Secţia civilă în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

„Dacă indemnizaţia prevăzută de art. 5 alin. (7) din Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 68/2008 se încadrează în categoria veniturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, astfel cum sunt definite acestea de art. 7 lit. m) din Legea-cadru nr. 153/2017 şi este limitată la nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar sau, după caz, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraş, municipiu, sectoarele municipiului Bucureşti, primăria generală a municipiului Bucureşti, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli, conform art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.49  în dosarul nr. 2547/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1758/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 16 lit. a) şi art. 17 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, precum şi ale art. 121 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, cu completările ulterioare, volumul de muncă realizat de o persoană în perioada în care a avut contract individual de muncă încheiat cu cooperativa agricolă de producţie NU poate fi valorificat ca timp util la stabilirea drepturilor de pensie.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.50  în dosarul nr. 2430/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 1075/97/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu referire la art. 1 lit. B Capitolul I din Anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din aceeaşi lege-cadru şi raportat la art. 7, 8 şi 9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 şi lit. a) din Anexa la Regulamentul amintit, respectiv art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, funcţionarii publici din cadrul administraţiei publice locale care ocupă un loc de muncă cu factori de risc, expertizat ca atare, în conformitate cu art. 3, 4 şi 5 din Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare prevăzut în art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la art. 1 lit. B Capitolul I din Anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 1 şi următoarele din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 (respectiv sporul de până la 15% din salariul de bază pentru personalul din cadrul administraţiei publice locale care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 4 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 4 din regulament), în contextul în care ordonatorul de credite nu a aprobat locurile de muncă şi categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în condiţii periculoase sau vătămătoare în conformitate cu dispoziţiile art. 7, 8 şi 9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 şi cu referire la art. 11 alin. (3), art. 23 şi art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 1 lit. B Capitolul I din Anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, iar sumele prevăzute pentru cheltuielile de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat, la care face referire art. 9 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017, nici nu prevăd sumele necesare acordării sporului de până la 15% din salariul de bază pentru personalul din cadrul administraţiei publice locale care îşi desfăşoară activitatea sub influenţa a 4 factori de risc din cei prevăzuţi la art. 4 din regulament şi între timp au intervenit dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi cele ale art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.51  în dosarul nr. 2198/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 285/93/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

– Dacă beneficiul pensiei de serviciu conferit de prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi înlăturat prin existenţa autorităţii de lucru judecat rezultată dintr-o hotărâre definitivă de respingere a acestui beneficiu, pronunţată în condiţiile interdicţiei prevăzute de art. 83² din Legea nr. 303/2004 (text modificat introdus prin Legea nr. 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004), într-o altă acţiune formulată după apariţia Deciziei nr. 43 din 14 octombrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a decis că art. 83² din lege nu se aplică în cazul condamnărilor pentru infracţiuni săvârşite anterior intrării în vigoare a acestei reglementări modificatoare.

– Dacă chestiunea de drept dezlegată prin Decizia nr. 43 din 14 octombrie 2019 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept are efect retroactiv asupra hotărârilor definitive de respingere a beneficiului pensiei de serviciu conferite de art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, dacă infracţiunea a fost comisă înainte de introducerea art. 83² din aceeaşi lege şi condamnarea definitivă a survenit după introducerea reglementării modificatoare şi în condiţiile în care eliberarea din funcţie s-a făcut din motive neimputabile persoanei solicitate a acestui beneficiu şi prin raportare la prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.52  în dosarul nr. 2279/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Braşov – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3081/62/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

Stabilirea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase prevăzut de Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de  personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în      anexa nr. II la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia la      procentul de 75% în favoarea reclamanților, raportat la principiile  egalității şi nediscriminării  reglementate de art. 6 alin. (1)  din  Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare și la reglementările internaționale în materie de   discriminare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.53  în dosarul nr. 2289/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 197/46/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

Dacă, prin raportare la principiile egalităţii şi nediscriminării, reglementate de art. 6 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile lit. A pct. I capitolul I din anexa nr. VIII din aceeaşi lege se aplică și personalului ce deține calitatea de funcționar public în cadrul unei unități teritoriale a Administrației Naționale a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, sau din contră, doar celui din cadrul aparatului central al autorităţii publice respective.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.54  în dosarul nr. 2284/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în dosarele nr. 3027/107/2024 şi, respectiv, nr. 2306/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:

„Dacă sporul de condiţii vătămătoare în procent de 15% din salariul de bază de care beneficiază persoana încadrată pe funcţia de inspector în cadrul casei judeţene de pensii urmează a fi supus plafonării prin raportare la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv la nivelul lunii decembrie 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii sau va fi acordat la nivelul maxim aflat în plată în temeiul unor hotărâri judecătoreşti definitive care au vizat alţi salariaţi, în cadrul instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea reclamantul, raportat la prevederile art. 6 lit. b) şi c) ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.55  în dosarul nr. 2309/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă în dosarul nr. 3600/62/2023, de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 1850/100/2023 şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 7498/3/2024 şi nr. 12943/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Posibilitatea acordării dobânzii legale penalizatoare şi actualizării cu rata inflaţiei a indemnizaţiilor pentru limită de vârstă prevăzute de Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în ipoteza în care plata indemnizaţiilor restante s-a făcut ca urmare a declarării neconstituţionale a actului normativ de abrogare a plăţii acestora.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.57  în dosarul nr. 2429/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1114/3/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă dispozițiile art. 5¹ din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului- Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că prin sume cuvenite și neachitate până la deces care se plătesc moștenitorilor se înțeleg sumele la care ar fi avut dreptul titularul calității de Luptător cu Rol Determinant cu titlu de indemnizație de gratitudine, care a decedat înainte de eliberarea noului tip de certificat preschimbat și nu a avut astfel stabilită o astfel de indemnizație în baza unei decizii a casei teritoriale de pensii sau vizează doar situația titularului calității de Luptător cu Rol Determinant căruia i-a fost stabilită în prealabil indemnizația de gratitudine, fără însă a-i fi achitată integral, retroactiv, din luna următoare depunerii cererii de preschimbare a certificatului, până la data decesului?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.58  în dosarul nr. 2285/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizare formulată de Tribunalul Buzău – Secţia I civilă, Complet specializat litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.339/114/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Respectarea şi punerea în aplicare a contractului colectiv de muncă încheiat între părţi şi respectiv calcularea salariului de bază gradaţia 0, cu care se înmulţesc coeficienţii grilei salariale din Anexa nr. 1 să fie conform legii la nivelul anului 2022 completată cu majorările date de către ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare, nr. 45/2023 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi nr. 128/2023 pentru unele măsuri referitoare la salarizarea personalului din învăţământ şi alte sectoare de activitate bugetară, cu modificările ulterioare, pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel cum el a fost convenit şi acceptat de către părţi.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.59  în dosarul nr. 2428/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Covasna – Secţia civilă în Dosarul nr. 810/119/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care având drepturile salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupau înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. XI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 81/2023 privind consolidarea capacităţii instituţionale a Ministerului Finanţelor, exercitarea controlului financiar de specialitate al statului, pentru unele reglementări specifice, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu completările ulterioare (act normativ care nu prevede o majorare, ci o procedură de egalizare a drepturilor salariale) şi care nu au beneficiat de nicio egalizare/majorare, respectiv dacă aceştia mai sunt beneficiari ai acestui drept?

Modalitatea de aplicare a majorării salariale de 5% prevăzută de art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia

funcţionarilor publici din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care, având drepturile salariale la nivel maxim pentru funcţia, gradul, treapta şi gradaţia pe care le ocupă în raport de dispoziţiile art. I, pct. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 127/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.60  în dosarul nr. 2425/1/2024

 Admite sesizarea privind pronunțarea unei hotărâri prealabile formulată de Tribunalul Brăila – Secţia I civilă, în dosarul nr. 20050/196/2024, şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că pentru formularea unei cereri de înlocuire a măsurilor stabilite printr-un ordin de protecţie emis pe durată maximă, persoana împotriva căreia a fost emis ordinul nu trebuie să facă dovada îndeplinirii, cumulativ, a condiţiilor prevăzute de art. 49 alin. (2).

Cererea de înlocuire a măsurilor stabilite printr-un ordin de protecţie se soluţionează conform procedurii prevăzute de art. 49 alin. (3).

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.61  în dosarul nr. 2468/1/2024

 Admite în parte sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 16651/3/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada termenului de prescripţie a dreptului de a stabili creanţe fiscale și atât timp cât nu intervine anularea rezervei verificării ulterioare, contribuabilul/plătitorul își poate corecta declarația de impunere prin depunerea unei declarații rectificative care să se refere la orice mențiune relevantă din conținutul său pentru determinarea materiei impozabile și/sau calcularea bazei de impozitare și a creanței fiscale, iar nu doar la erori materiale sau formale de consemnare.

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 16651/3/2021 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi interpretat în sensul că o corectare a declarației fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri poate fi realizată atunci când pretinsa corecţie are ca obiect însăşi materia impozabilă (clădirea), în sensul scoaterii clădirii de sub incidenţa impozitării prin scrierea cifrei „0” la rubrica privind valoarea clădirii;

Prevederile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se opun unei interpretări a prevederilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că prin corectarea declaraţiei fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri, având ca obiect însăşi materia impozabilă (clădirea), contribuabilul se poate prevala de efectul unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a anulat un act administrativ cu caracter normativ în condiţiile în care nu a contestat decizia de impunere.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.

 

Decizia nr.62  în dosarul nr. 2518/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. 411/35/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2) lit. a), coroborate cu cele ale art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 28/2024, pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor, stabileşte că:

Pentru îndeplinirea condiției prevăzute de aceste dispoziții în vederea eliberării avizului de angajare, nu este suficientă înscrierea, în certificatul de înmatriculare sau înregistrare în registrul comerţului ori certificatul de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, a codurilor CAEN aferente activităților compatibile cu funcţia pentru care se solicită încadrarea în muncă a străinului, fiind necesară și desfășurarea efectivă de către angajator a activității compatibile cu funcţia pentru care solicită încadrarea în muncă a străinului.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

În ședința din 17 februarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat șase sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 Decizia nr.37 în dosarul nr. 2197/1/2024

Admite, în parte, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui – Secţia civilă, în dosarul nr. 160/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 254 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 8 şi art. 12 din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 9 din Normele metodologice privind salarizarea prin plata cu ora pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, precum şi pentru cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile conexe, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.827/2018, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Salariul de bază al cadrelor didactice – profesori pentru învăţământul primar – angajate în regim de plata cu ora include majorarea de 10% stabilită conform prevederilor art. 8 din anexa nr. I (Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ”) la Legea-cadru nr. 153/2017, ca şi în cazul profesorilor pentru învăţământul primar angajaţi prin contract individual de muncă cu normă întreagă.

Respinge, în rest, sesizarea, ca inadmisibilă.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 februarie 2025.

 

Decizia nr.38 în dosarul nr. 2256/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1801/88/2023 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 11 alin. (4) şi art. 18 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, prin acordarea indemnizaţiei de hrană, nivelul veniturilor salariale nu poate depăşi nivelul indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 februarie 2025.

 

Decizia nr.39 în dosarul nr. 2267/1/2024

Admite sesizarea formulată de Judecătoria Piatra-Neamţ – Secţia civilă, în dosarul nr. 2018/279/2024, şi, în consecinţă, stabileşte că:

Sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)”, prevăzută în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, se interpretează prin raportare la termenul prevăzut pentru fiecare tranşă de eşalonare în parte.

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Judecătoria Piatra-Neamţ – Secţia civilă, în dosarul nr. 2018/279/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă, în caz de răspuns afirmativ pentru a doua concluzie, dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 pot fi interpretate în sensul că permit încuviinţarea executării silite numai pentru tranşa exigibilă, care trebuie calculată anterior încuviinţării executării silite, iar nu pentru suma arătată în titlul executoriu, potrivit art. 666 din Codul de procedură civilă”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2025.

 

Decizia nr.40 în dosarul nr. 2100/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1747/108/2024.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 20¹ alin. (2¹), alin. (2²), alin. (2³), alin. (2⁵) şi alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Dreptul la compensaţia lunară pentru chirie nu poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 349/114/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 privind stabilirea condiţiilor de acordare în beneficiul poliţiştilor de penitenciare a compensaţiei lunare a chiriei, precum şi a compensaţiei lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică exclusiv poliţiştilor de penitenciare care obţin contractarea unui credit ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, adică după data de 1 august 2019.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2025.

 

Decizia nr.41 în dosarul nr. 2257/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa –  Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 7.844/118/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„În interpretarea şi aplicarea art. I alin. (4⁴) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată prin Legea nr. 103/2023,

cuantumul brut al indemnizaţiilor lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, cu salariul minim brut pe ţară garantat în plată stabilit potrivit legii pentru anul 2021, începând cu data de 1 noiembrie 2022, prevăzută în art. I alin. (4⁴) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022, sau începând cu data de 21.04.2023, a intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. l30/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative?”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2025.

 

Decizia nr.42 în dosarul nr. 2413/1/2024

Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 3049/3/2023*, nr. 3266/93/2022 şi nr. 24559/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

1. Funcţia indemnizaţiei „hardship allowance”, respectiv dacă aceasta acoperă riscurile presupuse de diurna prevăzută de art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare, având scopul stabilit prin Decizia nr. 24 din 14 noiembrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.
2. Putea ONU efectua plăţi către personalul trimis în serviciu extern de către SPP în baza prevederilor legale interne ale României sau plăţile efectuate, indiferent de denumirea lor, au reprezentat exclusiv îndeplinirea unor obligaţii prevăzute distinct în Regulamentul ONU (denumit United Nations Common System of Salaries Allowances and Benefits)?
3. Dreptul menţionat în contractul încheiat între reclamant şi ONU, purtând denumirea de „hardship allowance” este unul şi acelaşi drept cu diurna prevăzută în art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004?
4. Ce reprezintă şi cu ce ar fi echivalent, în raport de drepturile prevăzute în legislaţia internă pentru personalul trimis în misiune de către SPP, în măsura în care s-ar putea stabili o asemenea echivalenţă, dreptul cu conţinut pecuniar intitulat „danger pay”?

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2025.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 

În şedinţa din 10 februarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat nouă sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 

Decizia nr.28  în dosarul nr. 2259/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1342/109/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

Interpretarea dispoziţiilor art. 23 coroborat cu art. 13 lit. B capitolul I din anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la dispoziţiile Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2018, cu modificările ulterioare, respectiv dacă personalul didactic, auxiliar-didactic şi nedidactic beneficiază de sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase, astfel cum este reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, de la data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate, sau de la data de 1 ianuarie 2018, data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017.

De asemenea, dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 raportat la art. 2 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 34/2018, sporul pentru condiţii de muncă vătămătoare/periculoase se acordă de la data emiterii buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens sau de la data intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017/data la care salariile de bază, soldele de funcţie/salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 februarie 2025.

 

Decizia nr.29  în dosarul nr. 2260/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Gorj -Secția conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1509/95/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind:

Modul de actualizare a pensiilor de serviciu ale grefierilor în perioada 2018-2020, raportat la dispoziţiile art. 68⁵ alin. (10) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul dacă actualizarea are loc în raport cu indicele de inflaţie al anului anterior sau în raport cu indicele de inflaţie cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 februarie 2025.

 

Decizia nr.30  în dosarul nr. 2261/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Gorj – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 2188/95/2024 şi, respectiv, nr. 2185/95/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:

Dacă dispoziţiile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, produc efecte şi în ceea ce priveşte sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, acordat angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, în condiţiile în care au ajuns la nivelul maxim al salariului de bază prevăzut în anexa la Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022 sau dacă sporul pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, acordat angajaţilor Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj se calculează prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază din luna respectivă, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, de la data la care salariile de bază devin egale sau mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 februarie 2025.

 

Decizia nr.31  în dosarul nr. 2286/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Galaţi – Secţia I civilă, în dosarul nr. 2734/121/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă în interpretarea şi aplicarea prevederilor art 38 alin. (3) lit. a) şi e)  şi art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu dispoziţiile art. 11 din aceeaşi lege, personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Administraţie” din aparatul propriu al primăriilor şi consiliilor locale beneficiază de:

– creşterea salarială de 25% a salariului de bază brut faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;

– creşterea salariului de bază pentru perioada 2019-2022, anual, fiecare creştere reprezentând 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază, prevăzut de lege pentru anul 2022 şi cel/cea din luna decembrie 2018.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 februarie 2025.

 

Decizia nr.32  în dosarul nr. 2380/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 25800/3/2022*, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă persoanele care au calitatea de personal militar şi acces la informaţii clasificate au dreptul, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2006, la un spor de 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază, pentru păstrarea confidenţialităţii, indiferent de clasele/nivelurile de secretizare la care au acces potrivit avizului pe care îl deţin.”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 februarie 2025.

 

Decizia nr.33  în dosarul nr. 2538/1/2024

Respinge ca inadmisibile sesizările formulate de Tribunalul Vaslui – Secţia civilă în Dosarul nr. 306/89/2024 şi de Curtea de Apel Constanţa – Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.463/118/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

Dacă dispozițiile art.120 alin.(1), art.123 alin.(1) din Codul muncii republicat, cu modificările şi completările ulterioare, art.21 alin.(4) din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, ale art.137 alin.(3) şi ale art.142 alin.(2) din Codul muncii republicat, cu modificările şi completările ulterioare (referitoare la plata şi sporul pentru munca suplimentară, respectiv pentru munca prestată în zilele de sâmbătă şi duminică şi de sărbătoare legală) sunt aplicabile asistenților personali ai persoanelor cu handicap, față de conținutul contractelor individuale de muncă prevăzut de art. 37 alin.(1) lit.a) şi b) şi art.38 lit.c) din Legea nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de prevederile art.39 alin.(3) din Legea nr.448/2006, în condițiile în care salariatul desfăşoară activitatea la domiciliul persoanei cu handicap şi nu are o obligație legală de întreținere.

Modalitatea de interpretare a prevederilor art. 121 din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul dacă asigurarea serviciilor de îngrijire personală în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, conform prevederilor legale, nu se lucrează, poate fi considerată efectuare de ore suplimentare, în situaţia asistentului personal care asigură îngrijire la domiciliul său?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 februarie 2025.

 

Decizia nr.34  în dosarul nr. 2255/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată Tribunalul Dâmboviţa – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1.613/120/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 31/2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2020 privind trecerea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Guvernului şi în coordonarea Secretariatului General al Guvernului şi pentru modificarea unor acte normative şi trecerea Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale din subordinea Ministerului Afacerilor Interne-M.A.I. în subordinea Guvernului, cu schimbarea titulaturii sale în «organ de specialitate al administraţiei publice centrale», salariul de bază al salariaţilor funcţionari publici trebuia recalculat prin trecerea de la Secţiunea II – Salarii pentru personalul din unităţile teritoriale a anexei nr. VIII – Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Administraţie» la Secţiunea I – Salarii pentru administraţia publică centrală din Legea-cadru nr. 153/2017privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare?

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 februarie 2025.

 

Decizia nr.35  în dosarul nr. 2253/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti –Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 5130/3/2020, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Aplicarea art. 1 alin. (1) în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, avându-se în vedere şi modificările legislative survenite în timp conform Hotărârii Guvernului nr. S-639/2008, respectiv dacă diurna reglementată de dispoziţiile art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 are ca şi corespondent, pentru misiunea Kosovo Eulex, diurna de risk sau risk allowance sau aceasta se suprapune cu dreptul prevăzut de dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 10 februarie 2025.

 

Decizia nr.36  în dosarul nr. 2540/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Sibiu – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1432/85/2024, în sensul de a se stabili:

„Dacă, în interpretarea art. 13 alin. (2) şi (6) din Legea nr. 17/2000, dreptul îngrijitorului informal la indemnizaţia cuvenită poate fi recunoscut doar ulterior aprobării bugetului local în care să fie prevăzute sumele necesare sau contractul de îngrijire informală poate fi încheiat şi anterior acestui moment, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 februarie 2025.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 27 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat treisprezece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.12  în dosarul nr. 2196/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui – Secţia civilă.

În intepretarea şi aplicarea art. 68⁵ alin. (10) din Legea nr. 567/2004 şi ale art. IX şi art. X din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, stabileşte că:

Prevederile art. IX alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 nu împiedică, în privinţa pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti stabilite în baza cererilor de pensionare înregistrate începând cu 15 septembrie 2017, acordarea pensiilor de serviciu nete actualizate, potrivit art. 68⁵ alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu rata medie anuală a inflaţiei pentru anii 2019 şi 2020.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.13  în dosarul nr. 2221/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 26865/3/2022*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea dispoziţiilor art. 88² alin. (5) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, cu art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale și cu art. 6 lit. c) și d) și art. 39 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016 și a Deciziei nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţi şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, stabilește următoarele:

Dreptul la diurnă cuvenit procurorilor care și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, reglementat de art. 88² alin. (5) din Legea nr. 304/2004, coroborat cu art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, nu se cuvine personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Ministerului Justiției.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.14  în dosarul nr. 1795/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă, în interpretarea art. 1 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2019, plata diferenţelor salariale restante stabilite prin acte administrative ale ordonatorilor de credite rezultate din recalcularea indemnizaţiei prin aplicarea V.R.S.-ului de 605,225 se poate face integral printr-o singură operaţiune financiară”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.15  în dosarul nr. 1981/1/2024

Respinge ca inadmisibile sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Braşov – Secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 3178/62/2023*, de Tribunalul Suceava – Secţia I Civilă în dosarul nr. 3711/86/2023 şi de Tribunalul Călăraşi – Secţia Civilă în dosarul nr. 1272/116/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept privind interpretarea şi aplicarea dispozițiilor art. 15^l din Anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la acordarea sporului la salariul de bază/solda de funcţie de până la 25%, pentru exercitarea unei funcţii cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.16  în dosarul nr. 2163/1/2024

Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Ilfov – Secția civilă, în dosarele nr. 449/93/2023 şi nr. 450/93/2023 şi de Tribunalul Prahova – Secția I civilă, în dosarul nr. 2804/105/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Posibilitatea, după adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a actualizării pensiilor militare de stat prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcție a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018, respectiv a indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat în anul 2018.

şi

Dacă pensiile militare de stat pot fi actualizate, în baza dispozițiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, în caz afirmativ, data de la care acest drept poate fi acordat raportat la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.17  în dosarul nr. 2167/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă în dosarul nr. 4768/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. h) de la capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, respectiv anexei nr. 8 articolul unic lit. A pct. 3 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţia referitoare la dreptul de a beneficia de sporul de 12-15% din salariul de bază se interpretează în sensul că se aplică şi personalului care îşi desfăşoară activitatea în cadrul cabinetelor şcolare din instituţiile de învăţământ special?

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea conexă formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 12095/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă de sporul pentru condiţii deosebite de muncă prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. h) din capitolul II al anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 pot beneficia şi reclamanţii – personal medical din cabinetele medicale organizate în unităţi de învăţământ.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.18  în dosarul nr. 2202/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1822/111/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă diurna de 2% acordată în baza art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 cu raportare la art. 88² alin. (5) din Legea nr. 304/2004 se stabileşte prin raportare la indemnizaţia de încadrare brută lunară determinată în funcţie de V.R.S. 605,225 lei neplafonată la nivelul anului 2022, al cărei cuantum este prevăzut în Anexele la Ordinul nr. 959/1/12 aprilie 2023 al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi la sporurile determinate în funcţie de aceasta”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.19  în dosarul nr. 2207/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 9598/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele probleme de drept:

„Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. b) capitolul II din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 şi a art. unic lit. A pct. 9 din anexa nr. 2 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, prevederile din anexa nr. 2 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 434/2021 şi, subsecvent, lit. B pct. 4 nr. 12 din anexa nr. 2 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.334/2022, îndeplinesc condiţia de a fi „stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin” condiţie prevăzută de art. unic lit. A pct. 9 din anexa nr. 2 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.

Dacă prevederea pârâtei în anexele nr. 2 din Ordinele ministrului sănătăţii nr. 434/2021 şi nr. 1.334/2022 prezumă absolut îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase.

Dacă lipsa acordului dintre unitatea sanitară şi sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sistem sanitar, prevăzut de teza finală a art. 7 alin. (1) lit. b) capitolul II din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 constituie condiţia suspensivă până la realizarea căreia dreptul la sporul pentru condiţii deosebit de periculoase nu este efectiv.

Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. b) capitolul II din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 şi a art. unic lit. A pct. 9 din anexa nr. 2 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, sporul pentru situaţia de risc epidemiologic poate fi acordat şi în lipsa declarării, certificării sau constatării, după caz, a încetării situaţiilor de risc epidemiologic şi biologic prevăzute la art. 6 din Legea nr. 136/2020, dispuse de către structura care a dispus instituirea acestora, în raport cu dispoziţiile art. 6 lit. d) şi art. 6¹ din aceeaşi lege.

Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. b) capitolul II din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017, coroborat cu art. unic lit. D din anexa nr. 8 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, reclamanţii sunt îndreptăţiţi la acordarea sporului prevăzut de norma precitată, în considerarea Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 1.996/2008?

Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017, sporul pentru munca de noapte se poate cumula cu sporul de ture prevăzut de art. 1 alin. (1) capitolul II din anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017.”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.20  în dosarul nr. 2214/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Alba – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1263/107/2023, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă sporul de stabilitate prevăzut de Legea nr. 63/2011 se acordă şi după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, respectiv prin aplicarea procentului de 15% la salariul de bază?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.21  în dosarul nr. 2220/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 14.448/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Interpretarea dispoziţiilor art. 49 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la modul de calcul al indemnizaţiei pentru limită de vârstă ce se acordă deputaţilor şi senatorilor, începând cu data de 10.06.2022, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 261 din 5 mai  2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 570 din 10 iunie 2022,  în sensul de a se stabili dacă la momentul reluării plăţii acestei indemnizaţii se procedează la recalcularea ei conform normei legale arătate sau se acordă indemnizaţia în cuantumul anterior de la momentul încetării plăţii.

Obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.22  în dosarul nr. 2516/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată Curtea de Apel Bucureşti -Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 15.373/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Sporul de condiţii vătămătoare şi sporul de unde electromagnetice, reglementat de Hotărârea Guvernului nr. 34/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru personalul din familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi Hotărârea Guvernului nr. 917/2017 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică centrală se acordă indiferent de depăşirea sumelor prevăzute pentru cheltuielile de personal prin bugetul de venituri aprobat conform art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.23  în dosarul nr. 2530/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 6175/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept vizând dreptul reclamantului la recalcularea indemnizaţiei de gratitudine în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului- Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin aplicarea coeficientului de 1,1% asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferent anului pentru care se face plata, respectiv pentru perioada 01.01.2015-2024 la zi şi în continuare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

 

Decizia nr.24  în dosarul nr. 2533/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 2079/85/2022*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă pentru personalul nou-încadrat pe o funcție publică vacantă în cadrul autorității publice, dar care după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, s-a aflat în plată iar la nivelul instituției nu există o altă funcție similară, nivelul salariului de bază se stabilește potrivit art. 39 alin. (1) și (4) sau potrivit art. 39 alin. (2) din Legea‑cadru nr. 153/2017?”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 ianuarie 2025.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice