Înalta Curte de Casație și Justiție a României

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 9 decembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat doisprezece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.104  în dosarul nr. 2013/1/2024

 Admite sesizările conexate, formulate de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă în dosarul nr. 2759/118/2024 şi de Tribunalul Sibiu – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 1833/85/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 23 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

La acordarea sporului pentru condiţii de muncă periculoase sau vătămătoare trebuie să se ţină seama de plafonul prevăzut de art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2020, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Admite sesizarea conexată, formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 4744/107/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 din Legea-cadru nr. 153/2017, stabileşte că:

La acordarea sporului pentru persoanele cu handicap nu sunt aplicabile dispoziţiile art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 şi art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă nr. 168/2022.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Arad – Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 383/108/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, dar nu mai mult de 1.500 lei brut lunar corespunzător timpului lucrat, prevăzut în Legea-cadru nr. 153/2017, anexa nr. VIII, capitolul I, litera B, art. 1 alin. (1), astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 296/2023, capitolul III, secțiunea 1, articolul XXVI, punctul 10, poate fi acordat funcţionarilor publici angajaţi în cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în condiţiile în care prin aceasta s-ar depăşi plafonul de 30% prevăzut de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017?”

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.105  în dosarul nr. 2101/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 26.850/3/2021*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă, în aplicarea art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, se impune acordarea majorărilor salariale reglementate de acest text legal, începând cu data de 01.01.2021,,

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 26.850/3/2021* şi, în consecinţă, în interpretarea dispoziţiilor art. 28 din Anexa VI a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Deţinătorii titlului de specialist de clasă/domeniu funcţional nu beneficiază de majorările salariale aferente pentru perioada anterioară intrării în vigoare a ordinului emis de ordonatorul principal de credite, prin care s-au reglementat specialităţile, condiţiile de acordare, criteriile şi standardele de performanţă, pentru acordarea acestor drepturi salariale.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.106  în dosarul nr. 1858/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă, în dosarul nr. 1013/122/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 18 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, categoriile de personal care beneficiază de sporul pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase, stabilit de art. 4 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv de art. 4 alin. (1) din capitolul VIII din anexa nr. V din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, sunt îndreptățite a beneficia, implicit, și de acordarea concediului de odihnă suplimentar, pe baza acelorași determinări?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.106 în dosarul nr. 1975/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 3620/3/2024, de Tribunalul Prahova – Secţia I civilă în dosarul nr. 4849/105/2022, de Tribunalul Argeş – Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarele nr. 5826/109/2022* şi nr. 656/109/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunile de drept referitoare la:

–  acordarea drepturilor bănești prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004 pentru stabilirea sporurilor specifice şi a drepturilor de diurnă, cazare şi hrană cuvenite personalului participant la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările şi completările ulterioare şi Hotărârea Guvernului nr. S-639/2008;

– modalitatea de determinare a începutului curgerii prescripției cu privire la aceste drepturi.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea conexată formulată de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 2993/108/2022*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în contextul în care drepturile pretinse prin aceste acţiuni au fost prevăzute într-un act normativ nepublicat în Monitorul Oficial al României, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 1.086/2004, dispoziţiile art. 3 şi art. 7 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripţia extinctivă se raportează doar la un moment obiectiv, reprezentat de data naşterii dreptului de creanţă sau au în componenţa lor şi un element subiectiv care presupune determinarea momentului la care titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască naşterea dreptului reclamat, similar cu reglementarea art. 2.523 din Codul civil.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.108  în dosarul nr. 2006/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă, în dosarul nr. 3560/118/2023**, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:

„Dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat şi la principiile reglementate de art. 6 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, dar şi la modalitatea de salarizare a funcţiei publice conform anexei nr. III cap. II lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, stabilirea nivelului de salarizare a personalului angajat în cadrul aparatului de specialitate al primarului în funcţia de bibliotecar I, gradaţia 5, se poate realiza la nivelul salariului maxim aflat în plată în alte instituţii publice subordonate aceluiaşi ordonator de credite, pentru funcţii similare din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Cultură”.”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.109  în dosarul nr. 2007/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1010/118/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă prevederea referitoare la calcularea indemnizaţiei brute lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice prevăzut în anexa nr. IX lit. C la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 noiembrie 2022, menţionată în cuprinsul art. I alin. (4⁴) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, sau de la data intrării în vigoare a Legii nr. 103/2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2022 pentru completarea art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care a fost introdusă această prevedere.”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.110  în dosarul nr. 2093/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă, de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări social, în dosarul nr. 294/117/2024, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Îndreptăţirea reclamanţilor la revizuirea pensiei de serviciu de care beneficiază (din 20.05.2019 şi până la data pensionării, respectiv 01.03.2021 pentru reclamanta A şi 01.09.2020 pentru reclamantul B), cu luarea în considerare a vechimii efective în specialitate a fiecărui reclamant, luând în considerare cele stabilite prin sentinţa civilă nr. 2354/12.10.2023 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 1455/107/2023 şi dacă se impune obligarea pârâtului la eliberarea în favoarea reclamanţilor a unor adeverinţe în vederea revizuirii pensiei de serviciu, cu luarea în considerare, raportat la perioada în care a avut calitatea de angajator al reclamanţilor şi recalcularea indemnizaţiilor de încadrare a reclamanţilor, conform Legii nr. 71/2015 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, începând cu 20.05.2019 şi până la data pensionării, respectiv 01.03.2021 pentru reclamanta A şi 01.09.2020 pentru reclamantul B, cu luarea în considerare a vechimii în specialitate a fiecărui reclamant, ţinând cont de cele stabilite prin sentinţa civilă nr. 2354/12.10.2023 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 1455/107/2023”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.111  în dosarul nr. 2095/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 1531/117/2024 şi nr. 1526/117/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă se impune încadrarea reclamantei ca personal didactic auxiliar, respectiv îngrijitoare în educaţie timpurie şi la plata tuturor drepturilor salariale corespunzătoare de la 1 ianuarie 2024 şi la plata tuturor diferenţelor salariale ca urmare a admiterii petitului 1, în condiţiile în care nu este aprobată o asemenea funcţie în statul de funcţii, nu există legislaţie specifică prin care să se reglementeze condiţiile de încadrare, condiţiile de studii, atribuţiile şi fişa-cadru a postului şi norme metodologice.”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.112  în dosarul nr. 2097/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1741/117/2024, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă se impune revizuirea unei pensii stabilite printr-o decizie din data de 1 iunie 2009, cu luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare de 20 de ani şi a punctajului anual aferent acestui stagiu de cotizare, în raport cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, cu completările ulterioare, în condiţiile în care raportarea a fost făcută la un stagiu total de cotizare realizat şi nu la stagiul de cotizare de 20 de ani. Se impune determinarea stagiului de cotizare aplicabil la calcularea pensiei, ţinând cont de legea în vigoare la momentul pensionării.”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.113  în dosarul nr. 2102/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă recunoaşterea încadrării activităţii în condiţii deosebite de muncă, conform art. 22 din Legea nr. 104/2003 implică obligarea angajatorului la plata contribuţiilor de asigurări sociale corespunzătoare acestor condiţii”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.114  în dosarul nr. 2103/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1251/98/2023, şi de Tribunalul Maramureş – Secţia I civilă, în dosarul nr. 554/100/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

„Dacă dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 427/2001, cu modificările şi completările ulterioare (forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii) se aplică şi perioadelor lucrate anterior datei de 1 aprilie 2001” şi, respectiv,

„Dacă art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 poate fi interpretat în sensul că personalului silvic care intră în domeniul de aplicare al normei îi este recunoscută ca fiind derulată în condiții speciale de muncă şi activitatea prestată anterior datei de 1 aprilie 2001, respectiv de 30 mai 2000.

Dacă sintagma „conform reglementărilor legale”, cuprinsă în art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 trebuie interpretată în sensul că se impune ca personalul silvic să fi derulat activitățile descrise de normă în procent de cel puţin 50% din timpul normal de muncă, conform art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, iar acest fapt trebuie evidenţiat în mod expres în adeverinţele emise de angajator”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

Decizia nr.116  în dosarul nr. 1386/1/2024

 Admite sesizările formulate de Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 202/233/2022 şi de Tribunalul Sibiu – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 120/306/2022 și nr. 9.546/306/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 73 pct. 23 din Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „veniturile realizate ilicit” se referă la veniturile brute realizate din activitatea comercială desfăşurată între data suspendării activităţii comerciale şi momentul constatării contravenţiei.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 decembrie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 25 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat cincisprezece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.89  în dosarul nr. 2005/1/2024

 Admite în parte sesizarea Curţii de Apel Piteşti – Secţia I civilă, formulată în dosarul nr. 2629/90/2023 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţilor art. 30 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 263/2010, stabileşte că drepturile de pensie deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 197/2021 pot fi recalculate în condiţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu acordarea tuturor beneficiilor specifice valorificării unui stagiu realizat în condiţii speciale, cele referitoare la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) şi la majorarea punctajelor lunare, conform art. 100 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010.

Respinge ca inadmisibilă sesizarea Curţii de Apel Piteşti în ceea ce priveşte următoarea chestiune de drept: „Recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. II din Legea nr. 351/2022, permite acordarea tuturor beneficiilor prevăzute de Legea nr. 263/2010 pentru stagiul realizat în condiţii speciale sau este limitată la beneficiul prevăzut de art. 56 alin. (3) lit. d) din Legea nr. 263/2010?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.90  în dosarul nr. 2069/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 8.553/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 282 alin. (3) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, prin raportare la art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, modificată prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, perioada în care magistratul-asistent a îndeplinit funcţia de avocat nu poate fi valorificată la stabilirea dreptului la pensie după data de 01.01.2024, cu excepţia situaţiei derogatorii stabilite prin Art. II din Legea nr. 282/2023.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.91  în dosarul nr. 2072/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 867/86/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 517 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia menţinerii la cerere a raportului de funcţie publică după îndeplinirea condiţiilor de pensionare, emiterea deciziei de pensionare determină încetarea de drept a raportului de serviciu, chiar dacă funcţionarul public ceruse suspendarea plăţii pensiei.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.92  în dosarul nr. 2073/1/2024

 Admite sesizările conexate formulate de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 451/86/2023* şi de Tribunalul Sălaj – Secţia civilă, în dosarul nr. 239/84/2024.

În interpretarea şi aplicarea prevederilor subpct. 2 şi 3 din Nota 2 de la pct. II lit. A din Capitolul I al Anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 16 alin. (1) din acelaşi act normativ şi cele ale art. 4 alin. (1) din Regulamentul-cadru privind stabilirea condiţiilor de înfiinţare a posturilor în afara organigramei şi a criteriilor pe baza cărora se stabileşte procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018, stabileşte că:

Majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii nu poate fi acordată pentru activitatea prestată în luna în care funcţionarul a beneficiat de o majorare de până la 50% a salariului de bază pentru activitatea desfăşurată pentru realizarea unor proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile. 

Obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.93  în dosarul nr. 1951/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Argeş – Secţia civilă, în dosarul nr. 198/216/2021, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

„1. Se poate aprecia că o entitate care nu a fost parte în dosarul în care s-a pronunţat o hotărâre ce constituie titlu executoriu, hotărâre a cărei neexecutare generează declanşarea procedurii reglementate de dispoziţiile art. 906 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, dobândeşte calitatea de debitor în sensul acestor dispoziţii legale strict ca efect al formulării unei cereri de chemare în judecată având ca obiect obligarea la plata penalităţilor de întârziere?

2. Indiferent de soluţia adoptată de instanţa de fond, încheierea pronunţată în condiţiile art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă îşi păstrează caracterul definitiv şi raportat la această entitate sau este supusă apelului?”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.94  în dosarul nr. 1982/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă, în dosarul nr. 5164/118/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă indemnizaţia de hrană reglementată de art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă şi asistenţilor personali ai persoanelor încadrate în grad de handicap grav, angajaţi cu contract individual de muncă încheiat cu unităţile administrativ-teritoriale, prin primar/primărie, şi, în caz afirmativ, dacă această indemnizaţie se acordă începând cu data de 1 ianuarie 2019”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.95  în dosarul nr. 1995/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.011/87/2023, în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

„În interpretarea şi aplicarea art. 4 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2022 privind plata diferențelor de drepturi salariale cuvenite personalului didactic din învățământul de stat pentru perioada 1 iulie 2017 – 31 august 2021, dacă alături de indicele de inflație prevăzut de textul menționat, se pot acorda dobânzi legale penalizatoare la drepturile salariale restante ce intră în domeniul de aplicare al actului normativ, începând cu data de la care drepturile salariale erau datorate şi până la data plății efective a acestora”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.96  în dosarul nr. 1996/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 33129/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Aplicarea coeficientului de multiplicare 23,00, prevăzut la lit. A din Anexa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006, corespunzător funcţiei de conducere deţinute de personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor si procurorilor din cadrul Autorităţii Naţionale Pentru Cetăţenie”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.97  în dosarul nr. 1997/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București -Secția a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 5157/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind „prima de Crăciun pentru anul 2021, prevăzută de art. 108 alin. (2) din contractul colectiv de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al municipiului București sub nr. 204/2018 și salariul de bază minim brut acordat cu ocazia sărbătorilor legale de Crăciun și Paște 2022-2023, prevăzut de art. 139 alin. (2) din contractul colectiv de muncă înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al municipiului București sub nr. 163/2022”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.98  în dosarul nr. 1998/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Constanţa – Secția I civilă, în dosarul nr. 1797/118/2024*, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Este posibilă acordarea sporului pentru muncă suplimentară prevăzut de art. 21 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, unei persoane ale cărei raporturi de muncă sau de serviciu au încetat, având în vedere dispozițiile art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art. 5 din Ordinul ministrului apărării naţionale nr. MS 34/2023 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti cuvenite personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale în anul 2023, precum şi pentru modificarea Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M.S. 31/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice privind salarizarea personalului militar şi civil din Ministerul Apărării Naţionale?”.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 2756/120/2023, privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Calcularea drepturilor salariale ale reclamanţilor (funcţionari publici cu statut special – poliţişti), cu aplicarea sporurilor prevăzute de art. 21 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum şi munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal şi în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, necompensată cu ore libere plătite”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.99  în dosarul nr. 2004/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov -Secția contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.836/62/2022 şi sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploiești – Secția de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 4.591/105/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă norma de hrană 6 şi norma de hrană 12 sub forma suplimentului B este datorată în baza ordinelor ministrului apărării naţionale nr. 97/2018, nr. 83/2023, nr. 78/2020 şi nr. 35/2022 sau se impune aplicarea cu prioritate a dispoziţiilor din ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.100  în dosarul nr. 2070/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. 37994/3/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„dacă, începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor art. 38 alin. (6¹) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții si dacă suma compensatorie se raportează la venitul salarial net sau la venitul net”.

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Neamţ –  Secţia I civilă şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 3328/110/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

dacă art. 38 alin. (6¹) din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică şi în ceea ce privește familia ocupațională „Justiție” şi, în caz afirmativ, dacă se acordă o sumă compensatorie şi în situația în care diferența dintre veniturile nete salariale rezultă din plafonarea drepturilor salariale obținute prin hotărâri judecătorești sau din limitarea sporurilor conform legii şi indiferent de data calculării veniturilor salariale diferite.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.101  în dosarul nr. 2082/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iaşi – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 5.904/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„dacă salariul brut lunar în plata pentru funcţionarii publici din raza teritorială a Curţii de Apel Galaţi, cu includerea suplimentelor salariale reprezentate de suplimentul postului şi suplimentul treptei de salarizare, se majorează cu 25% începând cu 01.01.2018, conform art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare [respectiv nu este supus plafonării prevăzute de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017], astfel cum s-a dispus prin Decizia nr. 13 din 25 aprilie 2023 a preşedintelui Curţii de Apel Galaţi?”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.102  în dosarul nr. 1737/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Maramureş – Secţia I civilă, în dosarul nr. 10852/182/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 28 alin. (7) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 693 alin. (1) din Codul civil, precum şi a dispoziţiilor art. 29 şi 30 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 9 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Constituirea prin contract, încheiat în formă autentică, a dreptului de superficie este compatibilă cu interdicția de înstrăinare prevăzută de art. 28 alin. (7) din Legea nr. 1/2000, sub rezerva ca întinderea şi exercitarea dreptului de superficie să nu contravină regimului legal silvic sau, după caz, agricol și statutelor formelor asociative.

În cadrul procedurii de înscriere în cartea funciară, registratorul nu poate respinge înscrierea dreptului de superficie, constituit prin contract încheiat în formă autentică, invocând interdicția legală de înstrăinare, drept motiv de nulitate absolută subsumat sintagmei „neîndeplinirea unor condiţii speciale prevăzute de reglementările în vigoare”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

Decizia nr.103  în dosarul nr. 810/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 605/84/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Art. 129 alin. (12) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, nu permite acordarea, prin hotărâre de consiliu local, de sporuri şi facilităţi nereglementate prin alte norme juridice.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură

civila.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 noiembrie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 18 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat șaisprezece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.73  în dosarul nr. 2018/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 6268/117/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 35 lit. b) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă în privinţa poliţiştilor locali, salarizaţi în baza Legii nr. 155/2010, sunt aplicabile dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare, în vederea determinării locurilor de muncă şi activităţilor în condiţii deosebite şi speciale.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.74  în dosarul nr. 1819/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale, în dosarul nr. 948/115/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (1) lit. h)-j) și alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul naţional, ale personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 3 alin. (3) și (4) din Normele metodologice de aplicare la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a Hotărârii Guvernului nr. 1.198/2022 privind drepturile de transport, pe teritoriul naţional, ale personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, aprobate prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 181/2022, cu modificările şi completările ulterioare, personalul civil care își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în baza unui contract individual de muncă, având domiciliul în altă localitate la momentul angajării, nu se încadrează în noțiunea de personal ,,numit în prima funcţie/transferat/chemat/rechemat în activitate într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă”/,,mutat în interes de serviciu”.

Personalul civil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă, la care face referire art. 2 lit. h) din Hotărârea Guvernului nr. 1.198/2022, cu modificările şi completările ulterioare,  beneficiază de drepturile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. h)-j) din același act normativ, doar în situația transferului într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință și în situația detașării pentru îndeplinirea funcțiilor într-o altă localitate decât cea de domiciliu sau de reședință.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.75  în dosarul nr. 1820/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 16697/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1) anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/ salariul de bază al personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/ salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.76  în dosarul nr. 2022/1/2024

 Admite în parte sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 11155/3/2024 şi nr. 68/3/2024, şi de Tribunalul Iaşi – Secţia I civilă, în dosarul nr. 1127/99/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. a) capitolul II anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, articolului unic pct. I lit. A anexa nr. 9 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Personalul care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebit de periculoase, prevăzut la articolul unic pct. I lit. A anexa nr. 9 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, salarizat potrivit anexei nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017, are dreptul la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase de la 50% până la 75% din salariul de bază, prevăzut de art. 14 alin. (1) lit. a) capitolul II anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și articolul unic pct. I lit. A anexa nr. 9 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, obligația stabilirii cuantumului concret al sporului pentru condiții deosebit de periculoase revenind ordonatorului de credite.

Respinge, în rest, sesizările conexate.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.77  în dosarul nr. 1856/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă, în dosarul nr. 56/116/2023, în privinţa pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă, în interpretarea dispozițiilor Hotărârii Guvernului nr. 65/2003 şi ale Ordinului M.A.I. nr. 136/2017, acordarea contravalorii financiare a normei de hrană 12B are aplicabilitate generală sau doar cu titlu de excepție, în unitățile unde nu există posibilități de distribuire în natură, iar pentru personalul care îşi desfășoară activitatea în ture, alocarea la suplimentul 12B se realizează doar pentru perioada în care îşi desfășoară efectiv activitatea?”.

Admite sesizarea conexă formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 838/84/2023, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 65/2003 şi ale Ordinului M.A.I. nr. 136/2017, Brigăzile de Combatere a Criminalităţii Organizate fac parte din structura Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.78  în dosarul nr. 1955/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Dâmboviţa – Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Activitatea prestată de judecători în condiţiile unei scheme de personal incomplete nu constituie muncă suplimentară în condiţiile art. 120 alin. (1) din Codul muncii.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.79  în dosarul nr. 1970/1/2024

 Admite sesizările conexate formulate de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 165/117/2024 şi de Curtea de Apel Suceava — Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.302/40/2023 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, stabilirea nivelului de salarizare a personalului tehnic, economic şi socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii, nu trebuie să se realizeze la nivelul maxim al anului 2022.

În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) şi ale art. 36 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, salarizarea personalului tehnic, economic şi socioadministrativ din cadrul spitalelor publice finanţate integral din venituri proprii, dar care nu se află în subordinea Ministerului Sănătăţii, se realizează potrivit Anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.80  în dosarul nr. 1597/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

„Dacă sporurile pentru condiţii deosebit de periculoase şi pentru condiţii deosebite, prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. b) şi h) din Anexa nr. II a Legii-cadru nr. 153/2017 se aplică şi în cazul gărzilor desfăşurate în condiţiile art. 3 alin. (1), (2), (3) şi (6) din Anexa nr. II a Legii-cadru nr. 153/2017 şi, în caz afirmativ, dacă baza de calcul a sporurilor este reprezentată de salariul de bază sau de salarizarea prevăzută de art. 3 din Anexa nr. II a Legii-cadru nr. 153/2017”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.81  în dosarul nr. 1935/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1023/84/2023 şi de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 1849/86/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prin care să dea o rezolvare de principiu următoarei chestiuni de drept:

Dacă pentru plata orelor suplimentare este necesară emiterea unui ordin scris, conform art. 35 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv plata orelor prestate peste programul normal de lucru, potrivit prevederilor Ordinului ministrului afacerilor interne nr. 27/2023 privind condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată în cursul anului 2023 de personalul cu statut special, precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut şi art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.82  în dosarul nr. 1969/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 6.079/117/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„calcularea drepturilor salariale ale reclamanților (consilieri de probațiune) prin raportare la VRS 605,225 lei neplafonată, pentru perioada anterioară emiterii actului administrativ (Ordinul Ministrului Justiției), raportat la principiile egalității si nediscriminării reglementate de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare”.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dâmbovița – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 1217/120/2023*, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„calcularea drepturilor salariale ale reclamanților (ofițeri de politie judiciară în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție) prin raportare la VRS 605,225 lei neplafonată, începând cu data de 23.03.2020 şi în continuare până la zi, raportat la principiile egalității si nediscriminării reglementate de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.83  în dosarul nr. 1972/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 1311/87/2023 şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. 10006/3/2024, privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

Dacă, în urma declarării neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. II alin. (6) din Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 145 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 17 mai 2022, persoanele care beneficiază de pensie de serviciu, în temeiul hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile sau, după caz, al hotărârilor judecătoreşti definitive, pot solicita recalcularea pensiei, conform dispoziţiilor art. II alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 130/2015 sau doar recalcularea ori actualizarea drepturilor de pensie, potrivit dispoziţiilor art. 68⁵ alin. (15) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, respectiv art. 68⁵ alin. (10) din Legea nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

Dacă neactualizarea pensiei de serviciu de care beneficiază reclamanta în temeiul Legii nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare, cu indicele de inflaţie, în temeiul art. VIII alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. XLIII alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. XVIII alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi art. XLI alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, acte normative ce nu au fost declarate neconstituţionale, prin comparaţie cu alţi pensionari care nu beneficiază de pensii de serviciu dintre cele vizate de respectivele prevederi sau care beneficiază de alt tip de pensie de serviciu şi ale căror pensii au fost actualizate astfel, poate să constituie o faptă discriminatorie şi să dea naştere la despăgubiri egale cu diferenţele rezultate dintr-o astfel de actualizare?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.84  în dosarul nr. 1973/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 17452/3/2023 şi de Tribunalul Mehedinţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2077/101/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în vederea dezlegării următoarelor chestiuni de drept:

1. Dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 23 şi art. 7 capitolul II anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 5, 12 şi 13 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare, acordarea sporului pentru condiţii deosebite prevăzut de articolul unic lit. A pct. 3 anexa nr. 8 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 este condiţionată de parcurgerea procedurii prevăzute de acest act normativ, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autorităţile abilitate în acest sens.
2. Dacă în interpretarea dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (3) capitolul I lit. B anexa nr. I din Legea-cadru nr. 153/2017, acordarea sporului prevăzut de aceste dispoziţii legale este condiţionată de parcurgerea procedurii prevăzute de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 având la bază buletinele de determinare sau, după caz, de expertizare emise de către autorităţile abilitate în acest sens.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.85  în dosarul nr. 1976/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Teleorman – Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ fiscal, în dosarul nr. 109/87/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă, în cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Justiţie”, indemnizaţia cuvenită pentru funcţia de conducere (indemnizaţie de încadrare şi sporuri aferente) se stabileşte potrivit art. 10 alin. (1) lit. b) din capitolul VIII, secţiunea a 2-a din anexa nr. V a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.86  în dosarul nr. 2040/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Buzău – Secţia I civilă în dosarele nr. 653/114/2023 şi nr. 1265/114/2023 şi de Tribunalul Sălaj – Secţia civilă în dosarul nr. 1599/111/2024 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

„În interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, referitor la principiul nediscriminării, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare şi art. I pct. 53 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, să se stabilească dacă salarizarea specialiştilor IT din cadrul instanţelor şi parchetelor, conform dispoziţiilor art. I pct. 53 din Legea nr. 207/2018, cu modificările ulterioare, poate fi aplicată pentru întregul personal auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, având în vedere că specialiştii IT fac parte din personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor, conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare şi întregul personal auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor este salarizat conform capitolului. II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare” şi, respectiv,

„privind starea de discriminare dintre personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor şi parchetelor şi specialiştii IT din cadrul aceloraşi instanţe salarizaţi la nivelul maxim al salariului de bază brut şi al cuantumului sporurilor, în interpretarea dispoziţiilor art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la capitolul II al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare şi art. I pct. 53 din Legea nr. 207/2018, cu modificările ulterioare”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.87  în dosarul nr. 1815/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Buzău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 12.859/200/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 6 lit. b) pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările ulterioare, se interpretează în sensul că farmaciile comunitare care comercializează medicamente de uz veterinar sunt supuse controlului sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

Decizia nr.88  în dosarul nr. 1867/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 8.533/118/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 8 alin. (5) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art. 49¹ alin. (1) lit. b) din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1412/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, acţiunii în anularea noului certificat, astfel cum acesta este definit la art. 1¹ lit. b) din Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1412/2004, formulată de Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945 – 1989, i se aplică termenul de decădere de 1 an de la emiterea actului prevăzut de art. 1 alin. (6) teza finală din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 noiembrie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

 În şedinţa din 11 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat cinci sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr. 69 în dosarul nr. 2029/1/2024

 Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în dosarul nr. 3792/90/2022 şi de Curtea de Apel Tîrgu-Mureş – Secţia I civilă în dosarul nr. 2876/102/2022 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1275/2005, indemnizaţia de delegare/detaşare (diurna) nu intră în baza de calcul a pensiei de serviciu.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2024.

 

Decizia nr. 70 în dosarul nr. 2020/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 20.154/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabilește că:

În interpretarea şi aplicarea art. I alin. (1) şi alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, personalul din familia ocupaţională „Justiţie”, ale cărui drepturi salariale au fost calculate, prin acte administrative ale ordonatorilor principali de credite, prin raportare la valoarea de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără a se ţine cont de plafonarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, nu beneficiază de majorarea de 5% a indemnizaţiei de încadrare brute lunare, începând cu 01 ianuarie 2024.

Admite sesizările formulate de Tribunalul Vâlcea – Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 1.325/90/2024, de Curtea de Apel Târgu Mureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.618/102/2024, de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în dosarele nr. 1.766/107/2024, nr. 1.778/107/2024, nr. 1.771/107/2024, nr. 1.772/107/2024, nr. 1.777/107/2024 şi nr. 1.768/107/2024 şi de Tribunalul Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 2.952/102/2024 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

„În interpretarea şi aplicarea art. III pct. 3, art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023 cu trimitere la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, structurile subordonate ale A.P.I.A. şi Inspecției Muncii nu beneficiază de dreptul la majorare cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023 a salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare brută lunară cuvenite de la 1 ianuarie 2024, cu excepția situaţiei în care, din aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2023, ar rezulta o majorare a salariilor de bază mai mică decât procentul prevăzut la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023, situaţie în care se aplică procentul de 5% la salariul de bază aferent lunii decembrie 2023”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2024.

 

Decizia nr. 71 în dosarul nr. 1617/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Cluj – Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2663/117/2023, de Tribunalul Hunedoara – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 4225/97/2023, nr. 18/97/2024, nr. 3249/97/2023, nr. 4067/97/2023, 3850/97/2023 şi, respectiv, nr. 1293/97/2023, de Tribunalul Suceava – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarele nr. 3446/86/2022*, nr. 3660/86/2022* şi, respectiv, nr. 995/86/2024 şi de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în dosarul nr. 1835/107/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept ce vizează interpretarea și aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) și (4) şi art. 6 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare prin includerea unor drepturi salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2024.

 

Decizia nr. 72 în dosarul nr. 1907/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Ialomița – Secţia civilă privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă dispozițiile art. 6 lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017 permit ca salariul de bază corespunzător gradației 0 pentru funcțiile din aparatul de specialitate al primarului să se stabilească la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, indiferent de gradul/treapta profesională deținută de personal.

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secția de contencios administrativ şi fiscal privind dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

1. dacă, începând cu 1 ianuarie 2024, în ceea ce privește modalitatea de stabilire a indemnizațiilor lunare pentru funcțiile de demnitate publică locală si funcțiile asimilate acestora, prevăzute în Anexa nr. IX lit. c) din Legea – cadru nr. 153/2017, (în speță, primar şi viceprimar), prin „nivelul aferent lunii decembrie 2023”, la care fac referire prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2022 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023, se are în vedere salariul minim garantat în plată cu care se face înmulțirea coeficienților aferenți funcției de primar și de viceprimar sau indemnizația lunară a funcției de primar şi de viceprimar, care pentru luna decembrie 2023 se determină prin înmulțirea coeficienților aferenți funcției cu salariul de bază minim brut pe țară la nivelul anului 2021?
2. dacă, pentru funcționarii publici şi pentru personalul contractual din aparatul propriu al primarului şi consiliului local din instituțiile şi serviciile publice de interes local din subordinea acestora, salarizarea se face astfel încât:

-veniturile salariale să nu depășească indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar;

– veniturile şi salariile să se încadreze în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri şi cheltuieli?.

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Timișoara –Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale privind dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Recalcularea salariului brut al personalului contractual din cadrul Primăriei Orașului Oraviţa, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (2) din Hotărârea Consiliului Local nr. 14 din 30 ianuarie 2018, se cuvine tuturor salariaților sau doar celor care au salariile de bază aferente gradației 0, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată?.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2024.

 

Decizia nr. 73 în dosarul nr. 2018/1/2024

Respinge ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 6268/117/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 35 lit. b) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă în privinţa poliţiştilor locali, salarizaţi în baza Legii nr. 155/2010, sunt aplicabile dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 1.822/2004 privind stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice pentru poliţişti, cu modificările ulterioare, în vederea determinării locurilor de muncă şi activităţilor în condiţii deosebite şi speciale.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 11 noiembrie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

În şedinţa din 28 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat nouă sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 Decizia nr.60  în dosarul nr. 1690/1/2024

Admite, în parte, sesizarea formulată de Tribunalul Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 621/40/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 14 alin. (3) din Anexa nr. VI familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională” din Legea-cadru nr. 153/2017, de majorarea soldei de funcţie/salariului de funcţie/salariului de bază cu 12,5% beneficiază numai personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil care desfăşoară atât activităţi privind prevenirea, cât şi activităţi privind combaterea corupţiei în rândul personalului propriu.

Respinge, în rest, sesizarea, ca inadmisibilă.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 octombrie 2024.

 

Decizia nr.61  în dosarul nr. 1694/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 7802/2/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:

În interpretarea dispoziţiilor art. 43 şi art. 90 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 8¹, art. 10¹ din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului ori examenului pentru definitivare în funcţie, promovare în grade sau trepte profesionale superioare ori din funcţia de grefier cu studii medii în cea de grefier cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, precum şi în funcţii de execuţie a personalului auxiliar de specialitate la instanţe şi parchete superioare, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare,stabileşte că:

 – personalul auxiliar de specialitate care a absolvit studii superioare juridice, studii superioare de administrație publică sau studii de licență în arhivistică poate participa la examenul pentru promovarea din funcția de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiași instanțe sau aceluiași parchet (inclusiv al celor militare).

În interpretarea dispoziţiilor art. 31 alin. (8) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Regulamentului aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 181/2007, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

– organizarea examenului de promovare din funcţia de grefier arhivar cu studii medii în cea de grefier arhivar cu studii superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, poate avea loc doar în măsura în care bugetul întocmit şi aprobat în condiţiile legii acoperă cheltuielile corespunzătoare drepturilor salariale aferente funcţiei în care urmează să aibă loc promovarea. Drepturile salariale corespunzătoare noii funcţii se acordă de la data numirii în postul de grefier arhivar cu studii superioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 octombrie 2024.

 

Decizia nr.62  în dosarul nr. 1695/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 13194/3/2024 şi nr. 6498/3/2024, în vederea dezlegării următoarei probleme de drept:

Posibilitatea acordării cumulate a sporurilor reglementate de art. 7 alin. (1) lit. a)–f) şi h) din capitolul II anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum sunt evidenţiate în cuprinsul anexelor nr. 1–6 şi 8 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate şi asistenţă socială”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 octombrie 2024.

  

Decizia nr.63  în dosarul nr. 1711/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 28262/3/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 150 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare, republicată, cu modificările ulterioare, art. 23 din Ordonanţa Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică, precum şi unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 177/2008, cu modificările şi completările ulterioare, stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, aprobată prin Legea nr. 43/2015, cu modificările şi completările ulterioare, art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 56/2016, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1, 2 şi 3 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 942/2016 pentru acordarea drepturilor salariale prevăzute în Capitolul 15 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene C(2015) 3508 din 26.05.2015, pentru personalul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 31/2022 pentru modificarea Anexelor nr. 1 şi nr. 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 942/2016 pentru acordarea drepturilor salariale prevăzute în Capitolul 15 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aprobat prin Decizia Comisiei Europene C(2015) 3508 din 26.05.2015, pentru personalul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, intră în baza de calcul al indemnizaţiei de concediu de odihnă?

În interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014, art. 13 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2015, art. 1, 2 şi 3 şi anexelor nr. 1 şi nr. 2 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 942/2016, cu privire la algoritmul de calcul al procentului aferent fiecărui criteriu de performanţă individuală, cuantumul stimulentelor se calculează proporţional cu timpul efectiv lucrat sau prin raportare la orele lucrătoare din luna pentru care se acordă?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 octombrie 2024.

 

Decizia nr.64  în dosarul nr. 1738/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 3.570/99/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Produce efecte Decizia Curţii Constituţionale nr. 261/2022 în intervalul 27.02.2021-10.06.2021, în cazul concret al reclamantului, care nu sesizase instanţa de judecată cu o acţiune referitoare la dreptul său la plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 96/2006, până la momentul publicării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 261/2022 în Monitorul Oficial?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 octombrie 2024.

 

Decizia nr.65  în dosarul nr. 1740/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2140/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „corespondenţa claselor de salarizare, astfel cum au fost modificate conform contractului colectiv de muncă la nivel de unitate al Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători “C.F.R. Călători” S.A. pe anii 2023-2024 înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al municipiului Bucureşti sub nr. 388/13.12.2023”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 octombrie 2024.

 

Decizia nr.66  în dosarul nr. 1771/1/2024

 Respinge ca inadmisibile sesizările conexate formulate de Tribunalul Alba – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, în dosarele nr. 3678/107/2023, nr. 3676/107/2023 şi 3674/107/2023, cu privire la dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

         <<dacă prin sintagma „asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă de valoare egală” prevăzută de art. 6 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 se înţelege şi situaţia în care munca prestată este aceeaşi, dar diferă studiile persoanelor care efectuează munca, respectiv unele au studii superioare, iar altele au studii medii; dacă atribuţiile scrise în fişa postului au vreo relevanţă, câtă vreme munca prestată este efectiv aceeaşi>>.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 octombrie 2024.

 

Decizia nr.67  în dosarul nr. 1792/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Constanţa – Secţia I civilă, în dosarele nr. 2335/118/2024* şi nr. 1358/118/2024, în vederea dezlegării următoarelor chestiuni de drept:

 „Dacă la calculul indemnizaţiilor de concediu de odihnă, medical, zilelor de învoire plătită, incapacitate temporară de muncă şi orice alte concedii plătite acordate salariaţilor din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se iau în calcul sau nu şi sporurile de care beneficiază salariaţii, cum ar fi sporul de condiţii grele, condiţii vătămătoare, spor izolare, spor de noapte, spor de pază şi supraveghere, compensaţiile de risc/pericol”, respectiv,

„Dacă la calculul indemnizaţiei de concediu acordate cadrelor didactice, didactice auxiliar şi nedidactice pentru perioada 1 ianuarie 2019-30 iunie 2023 se include sau nu şi indemnizaţia de hrană acordată acestora”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 28 octombrie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Decizia nr.68  în dosarul nr. 2254/1/2022

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind lămurirea dispozitivului Deciziei nr. 13 din 13 martie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 28 octombrie 2024.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

În şedinţa din 21 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat zece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.50  în dosarul nr. 552/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Buzău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 779/200/2022 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanţa de executare stabileşte dobânzi, penalităţi sau alte sume care se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziţii legale speciale, şi în cazul în care creditorul solicită penalităţi de întârziere prevăzute în contract.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.51  în dosarul nr. 1607/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă, în dosarul nr. 1734/62/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în calculul stagiului complet de cotizare, ce trebuie realizat de către asiguraţii cu handicap mediu, intră şi perioadele asimilate prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010 sau perioada suplimentară la vechimea în muncă, acordată pentru perioadele realizate în grupa I sau în grupa a II-a de muncă, în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, la care face referire art. 17 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.52  în dosarul nr. 1628/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 9389/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

Pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.53  în dosarul nr. 1630/1/2024

Admite, în parte, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 698/107/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (3) raportate la dispoziţiile art. 86 şi art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,  republicată, cu modificările şi completările ulterioare, perioada în care un ofiţer de poliţie, licenţiat în ştiinţe juridice, a îndeplinit funcţii de specialitate juridică, poate fi luată în considerare, în vederea acordării pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3), dacă analiza îndeplinirii acestor atribuţii atestă întrunirea cerinţelor de la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la cea de-a doua chestiune de drept ce s-a solicitat a fi dezlegată, respectiv „Există vreun impediment care să rezulte din prevederile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 şi art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ca perioadele în care o persoană ce a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer de poliţie) şi care i-au fost valorificate prin acordarea unei pensii militare de stat, să obţină ulterior acordarea unei pensii de serviciu (magistrat), în condiţiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004?”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.54  în dosarul nr. 1641/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 4955/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:

Condiţiile acordării majorării salariale prevăzute de Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2019 privind condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată de personalul cu statut special, precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, prin raportare la dispoziţiile art. 5, 6 din acest act normativ, în situaţia în care munca suplimentară efectiv prestată depăşeşte fondurile bugetare acordate cu această destinaţie.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.55  în dosarul nr. 1644/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 3496/3/2024 şi nr. 3623/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii privind acordarea primelor aferente anului 2021, conform art. 125 alin. (1) lit. b) din Contractul colectiv de muncă nr. 81/175/768 din 9 noiembrie 2018 şi acordarea tichetelor de vacanţă aferente anului 2021, conform art. 125 alin. (2) lit. e) din acelaşi contract.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.56  în dosarul nr. 1857/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă în dosarul nr. 321/122/2024 şi de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 2619/117/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept vizând recalcularea indemnizaţiilor de concediu de odihnă prin includerea în baza de calcul al indemnizaţiei de hrană de care au beneficiat reclamanţii funcţionari publici.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.57  în dosarul nr. 68/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.705/111/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea prevederilor art. 266 alin. (4¹) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, coroborate cu prevederile art. 23 alin. (3) și (4) din Codul de procedură fiscală, în ipoteza specială a incidenței prevederilor art. 181 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, forma în vigoare anterior modificării survenite prin Legea nr. 216/2022, în cazul anulării obligațiilor fiscale datorate de debitorul persoană fizică în desfăşurarea activităţii în mod independent, ca urmare a radierii debitorului din registrul în care a fost înregistrat, incidența art. 181 din Legea nr. 85/2014 împiedică preluarea obligațiilor de către persoana fizică.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.58  în dosarul nr. 1317/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Neamţ – Secţia I civilă şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 5367/291/2023, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 1.108 alin. (2), art. 43 alin. (3), art. 41 alin. (3) şi art. 144 din Codul civil, acceptarea expresă a moştenirii de către un minor lipsit de capacitate de exerciţiu reprezintă un act de dispoziţie şi necesită încuviinţarea instanţei de tutelă.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.59  în dosarul nr. 1569/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ialomiţa – Secţia civilă, în dosarul nr. 325/98/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora filiala este condusă de un consiliu director propriu, se interpretează în sensul că respectivul consiliu director al filialei trebuie să fie distinct (în privinţa componenţei) de consiliul director al fundaţiei care a constituit respectiva filială?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 

În şedinţa din 7 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 

Decizia nr. 47  în dosarul nr. 1192/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările formulate de Tribunalul Alba – Secţia I civilă, în dosarele nr. 2450/203/2022 şi nr. 1005/203/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă:

• criteriile avute în vedere de instanţă la stabilirea penalităţilor de întârziere prin încheierea pronunţată în temeiul dispoziţiilor art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă pot fi analizate şi avute în vedere la reducerea penalităţii în cadrul contestaţiei la executare formulate cu privire la oricare dintre încheierile pronunţate în temeiul art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, indiferent dacă debitorul a executat sau nu obligaţia de a face şi chiar dacă nu a dovedit existenţa unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării;
• penalităţile de întârziere stabilite prin oricare dintre încheierile pronunţate în temeiul art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă vor putea fi reduse şi atunci când debitorul execută parţial obligaţia de a face şi dovedeşte existenţa unor motive temeinice care au justificat întârzierea parţială a executării;
• penalităţile de întârziere stabilite prin oricare dintre încheierile pronunţate în temeiul art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă mai pot fi executate în situaţia în care creditorul însuşi deţine un titlu executoriu prin care a fost autorizat personal să îndeplinească, pe cheltuiala debitorului, obligaţia de a face stabilită în sarcina debitorului.”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 octombrie 2024.

 

Decizia nr. 48  în dosarul nr. 1393/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bacău – Secţia I civilă, în dosarul nr. 5613/270/2019/a1*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă instanţa a soluţionat cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, însă a omis să se pronunţe asupra unei categorii de cheltuieli de judecată, solicitate şi dovedite cu înscrisuri depuse la dosar (spre exemplu, onorariul cuvenit expertului judiciar), partea a cărei cerere a fost omisă de la pronunţare poate recurge la complinirea acestei omisiuni prin promovarea unei cereri de completare, în condiţiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sau la îndreptarea hotărârii judecătoreşti prevăzută de art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 octombrie 2024.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

În ședința din 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat șase sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 

Decizia nr.39 în dosarul nr. 989/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în interpretarea și aplicarea art. 341 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi prin raportare la dispozițiile art. 74 şi 75 din Codul civil, stabilește că:

Proba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul şi/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiția asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, și dreptul la viața privată, pe de altă parte, în sensul că încuviințarea probei trebuie să fie indispensabilă exercițiului dreptului la probă și strict proporțională cu acest scop.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

 Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.40 în dosarul nr. 1038/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 6533/3/2022 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea și aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a), b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare nu se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.41 în dosarul nr. 1504/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Covasna – Secţia civilă în dosarul nr. 582/119/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 106 alin. (1), art. 144 şi art. 146 alin. (3) din Codul muncii, art. 220 alin. (1) şi (5) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 267 alin. (1) şi art. 270 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 5 alin. (1) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, stabileşte că:

Cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora prin cumul de contracte individuale de muncă la aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar nu beneficiază de concediu de odihnă plătit şi pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizaţia aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite şi neefectuate la încetarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.42 în dosarul nr. 1526/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de către Tribunalul Suceava-Secţia I civilă, în dosarul nr. 4380/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma nemodificată, conform cărora „persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie”, se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime, fără nicio distincţie între funcţiile enumerate de art. 211 alin. (1) („o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult”), conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.43 în dosarul nr. 1505/1/2024

Admite, în parte, sesizările conexate formulate de Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă, în dosarul nr. 414/90/2024 şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 5224/3/2024, nr. 7582/3/2024 şi nr. 4204/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție”, stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.

Respinge, în rest, sesizările conexate, ca inadmisibile.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.44 în dosarul nr. 475/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 8 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.654/88/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (5), ale art. 138¹  şi ale art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (forma în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021), angajatorii cu obiect de activitate declarat „Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice” -Cod CAEN 2511, aplică facilităţile fiscale doar pentru acele activităţi aflate în legătură directă cu activităţi din sectorul construcţii, definite ca atare la Secţiunea F – „Construcţii” a Ordinului nr. 337/2007.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, constatările anterioare ale unui inspectorat teritorial de muncă, care obligă un angajator la plata salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectorul construcţii, nu constituie temei pentru obligarea ulterioară a organului fiscal la recunoaşterea dreptului la aplicarea facilităţilor fiscale, reglementate de art. 60 alin. (5), art. 138¹ şi art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

 În şedinţa din 17 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat cinci sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.31 în dosarul nr. 215/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul nr. 7054/320/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispozițiile pct. 12 din anexa nr. 1 la Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispozițiile legale interpretate prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 18 iunie 2014, se interpretează în sensul că, în cazul pădurarilor încadrați cu contract individual de muncă, este necesară angajarea răspunderii civile patrimoniale, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea obținerii unui titlu executoriu.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 32 în dosarul nr. 832/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2006/87/2022, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare, norma de trimitere care face referire la condițiile de acordare a pensiei de urmaş pentru copiii celor morţi sau dispăruţi în război, precum şi pentru copiii celor care la data decesului erau pensionari I.O.V.R., ca accidentaţi sau invalizi de război, implică şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 33 în dosarul nr. 855/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 23382/3/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Modul de interpretare a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili cum se calculează termenul minim de 20 de zile lucrătoare reglementat de art. 75 alin. (1) din Codul muncii şi dacă ziua  lucrătoare  în care preavizul i se comunică salariatului poate fi considerată a fi prima dintre cele 20 de zile lucrătoare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 34 în dosarul nr. 829/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul 18/289/2022 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 452 raportate la cele ale art. 470 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 25 iunie 2020, se interpretează în sensul că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în faţa primei instanţe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 35 în dosarul nr. 853/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

În interpretarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, în situaţia în care partea primeşte personal comunicarea hotărârii, conform Codului de procedură civilă, anterior publicării acesteia în BPI, termenul de apel curge de la data primirii comunicării, potrivit Codului de procedură civilă, sau de la data publicării în BPI?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

În şedinţa din 3 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat trei sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.27 în dosarul nr. 682/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 3086/100/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă dispozițiile cuprinse în art. I alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, în art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi în art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, derogă parţial de la mecanismul de aplicare tranzitorie a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, reglementat de art. 38 din această lege-cadru, în sensul că nu modifică sistemul de determinare a salariilor de bază din familia ocupaţională ”Administraţie” cuprins în art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2024.

 

Decizia nr.28 în dosarul nr. 757/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2755/95/2022, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 30 alin. (4⁴) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (l) lit. i) din aceeaşi lege, în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă, unui stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, produce efecte şi sub aspectul majorării punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, iar nu doar cu privire la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) şi la reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 56² din Legea nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Decizia nr. 29 în dosarul nr. 536/1/2021

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de Tudorache Cătălin George privind lămurirea dispozitivului Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 27 iulie 2021.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 iunie 2024.

 

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice