Înalta Curte de Casație și Justiție a României

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

În şedinţa din 21 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat zece sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.50  în dosarul nr. 552/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Buzău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 779/200/2022 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 628 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanţa de executare stabileşte dobânzi, penalităţi sau alte sume care se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art. 1.535 din Codul civil sau altor dispoziţii legale speciale, şi în cazul în care creditorul solicită penalităţi de întârziere prevăzute în contract.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.51  în dosarul nr. 1607/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secţia civilă, în dosarul nr. 1734/62/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 58 lit. c) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în calculul stagiului complet de cotizare, ce trebuie realizat de către asiguraţii cu handicap mediu, intră şi perioadele asimilate prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 263/2010 sau perioada suplimentară la vechimea în muncă, acordată pentru perioadele realizate în grupa I sau în grupa a II-a de muncă, în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, la care face referire art. 17 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.52  în dosarul nr. 1628/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 9389/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

Pentru personalul care a ajuns la nivelul grilei de salarizare din anul 2022, sporul pentru condiții de muncă vătămătoare prevăzut de articolul unic lit. a) din anexa nr. 1 la Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „Administraţie” din administraţia publică centrală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 917/2017, este supus plafonării reglementate de art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.53  în dosarul nr. 1630/1/2024

Admite, în parte, sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba Iulia – Secţia I civilă, în Dosarul nr. 698/107/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 82 alin. (3) raportate la dispoziţiile art. 86 şi art. 104 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,  republicată, cu modificările şi completările ulterioare, perioada în care un ofiţer de poliţie, licenţiat în ştiinţe juridice, a îndeplinit funcţii de specialitate juridică, poate fi luată în considerare, în vederea acordării pensiei de serviciu prevăzute de art. 82 alin. (3), dacă analiza îndeplinirii acestor atribuţii atestă întrunirea cerinţelor de la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare.

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la cea de-a doua chestiune de drept ce s-a solicitat a fi dezlegată, respectiv „Există vreun impediment care să rezulte din prevederile art. 51 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 şi art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, ca perioadele în care o persoană ce a ocupat funcţii de specialitate juridică (ofiţer de poliţie) şi care i-au fost valorificate prin acordarea unei pensii militare de stat, să obţină ulterior acordarea unei pensii de serviciu (magistrat), în condiţiile art. 82 alin. (3) din Legea nr. 303/2004?”

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.54  în dosarul nr. 1641/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 4955/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile privind următoarea chestiune de drept:

Condiţiile acordării majorării salariale prevăzute de Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 35/2019 privind condiţiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată de personalul cu statut special, precum şi activităţile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut, prin raportare la dispoziţiile art. 5, 6 din acest act normativ, în situaţia în care munca suplimentară efectiv prestată depăşeşte fondurile bugetare acordate cu această destinaţie.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.55  în dosarul nr. 1644/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 3496/3/2024 şi nr. 3623/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să dea o rezolvare de principiu asupra chestiunii privind acordarea primelor aferente anului 2021, conform art. 125 alin. (1) lit. b) din Contractul colectiv de muncă nr. 81/175/768 din 9 noiembrie 2018 şi acordarea tichetelor de vacanţă aferente anului 2021, conform art. 125 alin. (2) lit. e) din acelaşi contract.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.56  în dosarul nr. 1857/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Giurgiu – Secţia civilă în dosarul nr. 321/122/2024 şi de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 2619/117/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept vizând recalcularea indemnizaţiilor de concediu de odihnă prin includerea în baza de calcul al indemnizaţiei de hrană de care au beneficiat reclamanţii funcţionari publici.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.57  în dosarul nr. 68/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 2.705/111/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea prevederilor art. 266 alin. (4¹) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, coroborate cu prevederile art. 23 alin. (3) și (4) din Codul de procedură fiscală, în ipoteza specială a incidenței prevederilor art. 181 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, forma în vigoare anterior modificării survenite prin Legea nr. 216/2022, în cazul anulării obligațiilor fiscale datorate de debitorul persoană fizică în desfăşurarea activităţii în mod independent, ca urmare a radierii debitorului din registrul în care a fost înregistrat, incidența art. 181 din Legea nr. 85/2014 împiedică preluarea obligațiilor de către persoana fizică.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.58  în dosarul nr. 1317/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Neamţ – Secţia I civilă şi de contencios administrativ, în dosarul nr. 5367/291/2023, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 1.108 alin. (2), art. 43 alin. (3), art. 41 alin. (3) şi art. 144 din Codul civil, acceptarea expresă a moştenirii de către un minor lipsit de capacitate de exerciţiu reprezintă un act de dispoziţie şi necesită încuviinţarea instanţei de tutelă.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

Decizia nr.59  în dosarul nr. 1569/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Ialomiţa – Secţia civilă, în dosarul nr. 325/98/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dispoziţiile art. 18 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora filiala este condusă de un consiliu director propriu, se interpretează în sensul că respectivul consiliu director al filialei trebuie să fie distinct (în privinţa componenţei) de consiliul director al fundaţiei care a constituit respectiva filială?

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 octombrie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 

În şedinţa din 7 octombrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 

Decizia nr. 47  în dosarul nr. 1192/1/2024

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările formulate de Tribunalul Alba – Secţia I civilă, în dosarele nr. 2450/203/2022 şi nr. 1005/203/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:

„Dacă, în interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă:

• criteriile avute în vedere de instanţă la stabilirea penalităţilor de întârziere prin încheierea pronunţată în temeiul dispoziţiilor art. 906 alin. (2) din Codul de procedură civilă pot fi analizate şi avute în vedere la reducerea penalităţii în cadrul contestaţiei la executare formulate cu privire la oricare dintre încheierile pronunţate în temeiul art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, indiferent dacă debitorul a executat sau nu obligaţia de a face şi chiar dacă nu a dovedit existenţa unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării;
• penalităţile de întârziere stabilite prin oricare dintre încheierile pronunţate în temeiul art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă vor putea fi reduse şi atunci când debitorul execută parţial obligaţia de a face şi dovedeşte existenţa unor motive temeinice care au justificat întârzierea parţială a executării;
• penalităţile de întârziere stabilite prin oricare dintre încheierile pronunţate în temeiul art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă mai pot fi executate în situaţia în care creditorul însuşi deţine un titlu executoriu prin care a fost autorizat personal să îndeplinească, pe cheltuiala debitorului, obligaţia de a face stabilită în sarcina debitorului.”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 7 octombrie 2024.

 

Decizia nr. 48  în dosarul nr. 1393/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Bacău – Secţia I civilă, în dosarul nr. 5613/270/2019/a1*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă instanţa a soluţionat cererea de acordare a cheltuielilor de judecată, însă a omis să se pronunţe asupra unei categorii de cheltuieli de judecată, solicitate şi dovedite cu înscrisuri depuse la dosar (spre exemplu, onorariul cuvenit expertului judiciar), partea a cărei cerere a fost omisă de la pronunţare poate recurge la complinirea acestei omisiuni prin promovarea unei cereri de completare, în condiţiile art. 444 alin. (1) din Codul de procedură civilă, sau la îndreptarea hotărârii judecătoreşti prevăzută de art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 octombrie 2024.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

În ședința din 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat șase sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 

Decizia nr.39 în dosarul nr. 989/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi, în interpretarea și aplicarea art. 341 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi prin raportare la dispozițiile art. 74 şi 75 din Codul civil, stabilește că:

Proba cu înregistrarea unei convorbiri telefonice între un salariat şi un alt salariat sau reprezentant al angajatorului, solicitată într-un litigiu împotriva angajatorului, este admisibilă, chiar dacă înregistrarea a fost efectuată fără acordul şi/sau informarea prealabilă a interlocutorului, cu condiția asigurării unui just echilibru între dreptul la probă, pe de o parte, și dreptul la viața privată, pe de altă parte, în sensul că încuviințarea probei trebuie să fie indispensabilă exercițiului dreptului la probă și strict proporțională cu acest scop.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

 Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.40 în dosarul nr. 1038/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 6533/3/2022 şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea și aplicarea dispoziţiilor art. 39 alin. (1) și (4) raportat la art. 6 lit. a), b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată pentru funcții similare nu se poate ține seama de drepturile salariale recunoscute altor salariați prin hotărâri judecătorești definitive prin care au fost interpretate și aplicate norme legale cu aplicabilitate generală, dacă respectiva interpretare a fost ulterior invalidată printr-o decizie obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în dezlegarea unei chestiuni de drept.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.41 în dosarul nr. 1504/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Covasna – Secţia civilă în dosarul nr. 582/119/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă:

În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 106 alin. (1), art. 144 şi art. 146 alin. (3) din Codul muncii, art. 220 alin. (1) şi (5) din Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 267 alin. (1) şi art. 270 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 5 alin. (1) din Normele metodologice privind efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control şi al personalului de cercetare din învăţământul de stat, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4.050/2021, stabileşte că:

Cadrele didactice în activitate care desfăşoară şi activitate în regim de plată cu ora prin cumul de contracte individuale de muncă la aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar nu beneficiază de concediu de odihnă plătit şi pentru timpul efectiv lucrat în regim de plată cu ora, respectiv de indemnizaţia aferentă zilelor de concediu de odihnă cuvenite şi neefectuate la încetarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată.

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.42 în dosarul nr. 1526/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de către Tribunalul Suceava-Secţia I civilă, în dosarul nr. 4380/86/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă dispoziţiile art. 211 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în forma nemodificată, conform cărora „persoanele care au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţiile enumerate la alin. (1) se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani şi pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie”, se aplică foştilor judecători/procurori care au această vechime, fără nicio distincţie între funcţiile enumerate de art. 211 alin. (1) („o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Curtea Constituţională, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, grefier cu studii superioare juridice, consilier juridic sau jurisconsult”), conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.43 în dosarul nr. 1505/1/2024

Admite, în parte, sesizările conexate formulate de Tribunalul Vâlcea – Secţia I civilă, în dosarul nr. 414/90/2024 şi de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarele nr. 5224/3/2024, nr. 7582/3/2024 şi nr. 4204/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cuantumul brut al salariilor de bază, respectiv al indemnizațiilor de încadrare din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție”, stabilite prin raportare la valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, se majorează, începând cu data de 1 ianuarie 2018, cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, iar angajatorii nu au acordat deja această majorare.

Respinge, în rest, sesizările conexate, ca inadmisibile.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.

 

Decizia nr.44 în dosarul nr. 475/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Încheierea din 8 ianuarie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.654/88/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 60 alin. (5), ale art. 138¹  şi ale art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal (forma în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2021), angajatorii cu obiect de activitate declarat „Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice” -Cod CAEN 2511, aplică facilităţile fiscale doar pentru acele activităţi aflate în legătură directă cu activităţi din sectorul construcţii, definite ca atare la Secţiunea F – „Construcţii” a Ordinului nr. 337/2007.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 13 alin. (6) din Codul de procedură fiscală, constatările anterioare ale unui inspectorat teritorial de muncă, care obligă un angajator la plata salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru sectorul construcţii, nu constituie temei pentru obligarea ulterioară a organului fiscal la recunoaşterea dreptului la aplicarea facilităţilor fiscale, reglementate de art. 60 alin. (5), art. 138¹ şi art. 154 alin. (1) lit. r) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 septembrie 2024.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

 În şedinţa din 17 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat cinci sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.31 în dosarul nr. 215/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul nr. 7054/320/2022, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispozițiile pct. 12 din anexa nr. 1 la Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispozițiile legale interpretate prin Decizia nr. 3 din 12 mai 2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 445 din 18 iunie 2014, se interpretează în sensul că, în cazul pădurarilor încadrați cu contract individual de muncă, este necesară angajarea răspunderii civile patrimoniale, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea obținerii unui titlu executoriu.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 32 în dosarul nr. 832/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2006/87/2022, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 49/1999 privind pensiile I.O.V.R., cu modificările şi completările ulterioare, norma de trimitere care face referire la condițiile de acordare a pensiei de urmaş pentru copiii celor morţi sau dispăruţi în război, precum şi pentru copiii celor care la data decesului erau pensionari I.O.V.R., ca accidentaţi sau invalizi de război, implică şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 84 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 33 în dosarul nr. 855/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 23382/3/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Modul de interpretare a dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili cum se calculează termenul minim de 20 de zile lucrătoare reglementat de art. 75 alin. (1) din Codul muncii şi dacă ziua  lucrătoare  în care preavizul i se comunică salariatului poate fi considerată a fi prima dintre cele 20 de zile lucrătoare.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 34 în dosarul nr. 829/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia civilă, în dosarul 18/289/2022 pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Dispoziţiile art. 452 raportate la cele ale art. 470 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 9 din 30 martie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 25 iunie 2020, se interpretează în sensul că, în ipoteza în care au fost solicitate cheltuieli de judecată în faţa primei instanţe, dar nu s-a făcut dovada achitării lor până la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei, se poate face, prin înscrisuri noi, această dovadă, în apelul declarat împotriva soluţiei de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

Decizia nr. 35 în dosarul nr. 853/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a V-a Civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:

În interpretarea art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, în situaţia în care partea primeşte personal comunicarea hotărârii, conform Codului de procedură civilă, anterior publicării acesteia în BPI, termenul de apel curge de la data primirii comunicării, potrivit Codului de procedură civilă, sau de la data publicării în BPI?

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

În şedinţa din 3 iunie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat trei sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.27 în dosarul nr. 682/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 3086/100/2022, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Dacă dispozițiile cuprinse în art. I alin. (1)-(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, în art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare şi în art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, derogă parţial de la mecanismul de aplicare tranzitorie a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, reglementat de art. 38 din această lege-cadru, în sensul că nu modifică sistemul de determinare a salariilor de bază din familia ocupaţională ”Administraţie” cuprins în art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2024.

 

Decizia nr.28 în dosarul nr. 757/1/2024

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2755/95/2022, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

În interpretarea dispoziţiilor art. 30 alin. (4⁴) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, asimilarea perioadei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (l) lit. i) din aceeaşi lege, în locurile de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă, unui stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, produce efecte şi sub aspectul majorării punctajelor lunare cu 50%, conform art. 100 lit. b) din Legea nr. 263/2010, iar nu doar cu privire la determinarea stagiului de cotizare, potrivit art. 56 alin. (1) lit. d) şi la reducerea vârstei de pensionare, potrivit art. 56² din Legea nr. 263/2010.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 iunie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Decizia nr. 29 în dosarul nr. 536/1/2021

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de Tudorache Cătălin George privind lămurirea dispozitivului Deciziei nr. 31 din 17 mai 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 734 din 27 iulie 2021.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 iunie 2024.

 

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

 În şedinţa din 20 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat cinci sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.22 în dosarul nr. 232/1/2024

 Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Timişoara – Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 5663/30/2022 şi de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 2914/100/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că:

Prevederile art. 13 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014, cu modificările ulterioare, art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările şi completările ulterioare, art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 115/2017, cu modificările ulterioare, art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, prin care s-a dispus, în mod succesiv, neacordarea indemnizaţiei de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, au avut un efect de suspendare a exerciţiului acestui drept, fără ca dreptul subiectiv să fi redevenit actual.

Măsura prevăzută de dispoziţiile art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 şi art. VII alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la indemnizaţia de pensionare prevăzută de art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, a încetat la data abrogării Legii nr. 303/2004,  fără ca dreptul la acordarea indemnizaţiei de pensionare să redevină actual începând cu data încetării oricărei cauze de suspendare ori de neaplicare a dispoziţiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024.

 

Decizia nr. 23 în dosarul nr. 474/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Bacău – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal în vederea lămuririi următoarelor probleme de drept:

Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 781 alin. (1), art. 783 alin. (2), art. 790 alin. (1) şi (4) din Codul de procedură civilă, se consideră terţ poprit a fi cel care:

1. Nu deţine niciun raport juridic obligaţional cu debitorul urmărit;
2. Nu datorează sau nu va datora în viitor nicio sumă de bani debitorilor urmăriţi;
3. Nu deţine sume în numele acestor debitori urmăriţi;
4. Este parte contractuală într-un contract de prestări servicii, în cuprinsul căruia se menţionează în mod expres că nu este şi nu poate fi considerată terţ poprit, dar, cu toate acestea, anumite instanţe de fond ignoră acest lucru;
5. În temeiul respectivului contract de prestări servicii, titularul contului în lei este E.M.I. (instituţia emitentă de monedă electronică stabilită şi autorizată în Lituania) cont colector ce se debitează exclusiv E.M.I. şi nu de clienţii acestuia (în cazul de faţă, debitorul urmărit în dosarul execuţional);
6. Nu este titularul contului colector sau conturilor asociate acestuia şi nu deschide conturi de plată debitorilor urmăriţi, iar aceştia din urmă nu sunt beneficiarii reali ai respectivelor conturi virtuale;
7. Nu emite instrucţiuni de plată cu privire la efectuarea unor plăţi din contul colector şi nici nu primeşte instrucţiuni de plată din partea debitorilor urmăriţi.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024.

 

Decizia nr. 24 în dosarul nr. 477/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi – Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. 1616/113/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile privind următoarea problemă de drept:

Cum se interpretează şi se aplică dispoziţiile art. 65 alin. (1), (4) şi (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a stabili dacă o persoană care beneficia de o pensie anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (4) din lege poate solicita recalcularea numărului de luni de anticipare în situaţia modificării ulterioare a dispoziţiilor art. 65 alin. (5) sau dacă poate solicita înscrierea la pensia anticipată parţială în temeiul art. 65 alin. (1) şi (5) din aceeaşi lege.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024.

 

Decizia nr. 25 în dosarul nr. 542/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

Interpretarea şi aplicarea art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004, aşa cum a fost modificat de pct. 10 al art. I din Ordonanţa de urgenţă nr. 95 din 29 decembrie 2014, în raport cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, raportat la art. 1 alin. (3) şi art. 20 alin. (2) din Constituţia României, în sensul de a se stabili dacă în aplicarea dispoziţiilor legale menţionate, se poate constata de către instanţele naţionale, ca urmare a constatării încălcării art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, existenţa unui drept al beneficiarilor indemnizaţiei reglementate de art. 5 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 341/2004 de a primi plata acestei indemnizaţii la nivelul ce rezultă din aplicarea algoritmului de calcul reglementat în acest text de lege, în condiţiile existenţei dispoziţiilor legale anuale de menţinere în plată a acestei indemnizaţii la nivelul anului 2010 [art. 14 din Legea nr. 118/2010; art. 10 din Legea nr. 285/2010; art. 3 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 19/2012; art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012; art. 14 lit. 1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013; art. 13 alin. (1) lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014; art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014; art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015; art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016; art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017; art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017; art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018; art. IX pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, nr. 130/2021; art. XVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022].

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 mai 2024.

 

Decizia nr. 26 în dosarul nr. 457/1/2024

Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Tribunalul Timiş – Secţia a II-a Civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele probleme de drept:

1. În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 4 alin. (1¹) din Legea nr. 77/2016, raportat la art. 970 din Cod civil de la 1864 şi art. 1271 din Codul civil, intervenţia instanţei în contractul dintre părţi, ca urmare a manifestării impreviziunii (atingerea cursului valutar instituit de prezumţia legală), se realizează la momentul apariţiei evenimentului de impreviziune (atingerea cursului valutar instituit de prezumţia legală) sau la momentul înregistrării notificării de echilibrare a contractului/dare în plată sau la momentul pronunţării instanţei asupra echilibrării contractului;
2. În situaţia în care răspunsul la întrebarea (chestiunea de drept) numărul 1 este în sensul că intervenţia instanţei în contract se poate realiza încă de la momentul apariţiei impreviziunii (atingerea cursului valutar instituit de prezumţia legală), vor fi supuse echilibrării şi prestaţiile executate după acel moment, raportat la prevederile art. 4 alin. (1¹) din Legea nr. 77/2016, raportat la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016;
3. În situaţia în care răspunsul la întrebarea (chestiunea de drept) numărul 1 este în sensul că intervenţia instanţei în contract se poate realiza doar de la momentul înregistrării notificării de echilibrare a contractului, prestaţiile deja executate în stare de impreviziune, respectiv peste pragul instituit de prezumţia legală, sunt considerate câştigate contractului, sau instanţa trebuie să ţină cont de acestea în situaţia în care este chemată să dispună echilibrarea contractului şi eventual să găsească modalităţi suplimentare de echilibrare a contractului pe lângă cea a stabilirii unui curs valutar mediu;
4. În interpretarea şi aplicarea prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, raportat la art. 970 din Codul civil de la 1864 şi art. 1271 din Codul civil, în situaţia în care răspunsul la întrebarea (chestiunea de drept) numărul 1 este în sensul că intervenţia instanţei în contract se poate realiza doar de la momentul înregistrării notificării de echilibrare a contractului, reducerea soldului creditului ar putea reprezenta o modalitate de echilibrare a contractului de credit care să producă efecte numai pentru viitor.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 20 mai 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 13 mai 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr. 21 în dosarul nr. 422/1/2024

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Mureş – Secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 3.195/102/2023 şi, în consecinţă, stabileşte că:

„1. În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, recunoaşterea unor drepturi proprii copilului minor la data la care unul sau ambii părinţi au fost strămutaţi în altă localitate, precum şi copilului născut în perioada strămutării, are drept consecinţă, după intrarea în vigoare a acestei norme, încetarea practicii anterioare de recunoaştere a dreptului la aceeaşi indemnizaţie în temeiul art. 1 alin. (1) lit. e) din acest act normativ.

2. În interpretarea dispoziţiilor art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, de aceste prevederi nu pot beneficia copiii persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (6) din acest act normativ”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 mai 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 22 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 Decizia nr. 19  în dosarul nr. 193/1/2024

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București – Secţia a VI-a civilă, în dosarul nr. 3393/301/2022, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

„În ce măsură art. 14 din Legea nr. 132/2017 trebuie interpretat în sensul că, atunci când a fost reparat autovehiculul şi se depun facturi de reparații emise de unitatea service, valoarea despăgubirii trebuie să fie stabilită la valoarea rezultată din aceste facturi sau, dimpotrivă, şi într-o astfel de situație, instanța trebuie şi poate aprecia asupra caracterului justificat sau rezonabil al pretențiilor întemeiate pe aceste facturi, prin raportare la preţul mediu al pieţei?”.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 22 aprilie 2024.

 

Decizia nr. 20  în dosarul nr. 260/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de apel Bacău – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

         „în interpretarea dispozițiilor art. 169, art. 174, art. 180 din Legea nr. 85/2014, având în vedere dezlegările în decizia nr. 27/2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, este admisibilă calea de atac a apelului împotriva sentinței de atragere a răspunderii patrimoniale pentru starea de insolvență, în ipoteza rămânerii definitive prin neapelare a închiderii procedurii?”.

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în ședință publică astăzi, 22 aprilie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 15 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr. 17 în dosarul nr. 70/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 409/64/2021, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

dacă dispoziţiile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România pot fi interpretate în sensul că se aplică şi titularilor cererilor de retrocedare a imobilelor înstrăinate legal anterior datei de 22 decembrie 1989

Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 aprilie 2024.

  

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 8 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 Decizia nr. 15  în dosarul nr. 214/1/2024

 Respinge ca inadmisibilă sesizarea formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în vederea lămuririi următoarei probleme de drept:

Interpretarea art. IV din Legea nr. 42/2020, respectiv dacă dispoziţiile acestuia privind majorarea cuantumului brut al salariului de bază cu 30% se aplică şi personalului militar din cadrul muzeelor de importanţă naţională.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 aprilie 2024.

 

Decizia nr. 16  în dosarul nr. 233/1/2024

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secția I civilă, în Dosarul nr. 52/118/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„În interpretarea art. 55 alin. (2) corelat cu art. 192 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările ulterioare, asiguraţii care au realizat stagii de cotizare în sistemul pensiilor militare de stat în condiţii speciale sau deosebite (sau grupa I sau II de muncă) beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare in condiţiile art. 55 alin. (1) lit. a) şi b) din Legea nr 263/2010?”

Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 8 aprilie 2024.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice