Comunicate privind deciziile pronunţate de Completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept – în materie penală

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 22 aprilie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr.18 în dosarul nr. 359/1/2024

Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a Penală, în dosarul nr. 3288/300/2023 (2274/2023), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

 Dacă noţiunile de locuinţă, încăpere sau dependinţă la care face referire art. 226 alin. (1) din Codul penal sunt mai extinse decât cea de domiciliu prevăzută de art. 224 din Codul penal, incluzând şi acele spaţii care, chiar dacă nu pot fi calificate drept domiciliu, oferă o protecţie vieţii private a persoanei, de pildă grupul sanitar al unei clinici sau la care au acces mai multe persoane, o cabină de probă dintr-un magazin, vestiarul unei săli de sport și stabilește că:

Noţiunile de locuinţă, încăpere sau dependinţă din conținutul infracțiunii de violarea vieții private, prevăzută de art. 226 alin. (1) din Codul penal au acelaşi înţeles cu noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul infracțiunii de violarea de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) din Codul penal, fiind subsumate noțiunii de domiciliu în sensul legii penale.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22 aprilie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

În şedinţa din 11 martie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr.12 în dosarul nr. 3017/1/2023

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Iaşi – Secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 5157/99/2020, prin care s-a solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

În situația infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, pentru care încadrarea în variantele agravate, incriminate de art. 9 alin. (2) și (3) din aceeași lege, este condiționată de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, modificarea cursului valutar stabilit de BNR ulterior consumării faptei, astfel încât aceeași faptă concretă, analizată în raport cu un curs valutar superior valoric, nu s-ar mai încadra în varianta agravantă prevăzută de art. 9 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 241/2005, ci în varianta de bază, reglementată de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, este de natură să activeze principiul aplicării legii penale mai favorabile, cu consecința stabilirii în cauză a încadrării juridice care este cea mai favorabilă inculpatului în condițiile art. 5 din Codul penal, în raport cu cursurile valutare succesive ulterioare consumării faptei sau, dimpotrivă, într-o astfel de situație, se are în vedere, în mod exclusiv, cursul valutar BNR aplicabil la momentul consumării faptei”.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 martie 2024.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 

În şedinţa din 23 octombrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr.71 în dosarul nr. 1519/1/2023

Admite sesizarea formulată de Curtea Militară de Apel Bucureşti, în dosarul nr. 1/751/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal, instanţa poate impune persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute obligaţia de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanţă, pe o perioadă mai mică decât durata termenului de supraveghere, prevăzut la art. 84 din Codul penal” şi stabileşte că:

În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 85 alin. (2) lit. g) din Codul penal, instanţa nu poate impune persoanei faţă de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei să execute obligaţia de a nu conduce anumite vehicule stabilite de instanţă, pe o perioadă mai mică decât durata termenului de supraveghere prevăzut de art. 84 din Codul penal.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,  23 octombrie 2023.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

  În şedinţa din 2 octombrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr. 64 în dosarul nr. 1796/1/2023

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. 3556/103/2022/a1, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

Dacă punerea la dispoziție a infrastructurii necesare, de către Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art. 142 din Codul de procedură penală?”, respectiv

 „Dacă în procedura prevăzută de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedură penală, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți  în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare,  aceste dispoziții legale instituind o procedură specială derogatorie de la dispozițiile art.139 din Codul de procedură penală, în cauză existând un mandat de supraveghere tehnică, emis  anterior în  temeiul acestor din urmă dispoziții” şi stabileşte următoarele:

  1. Punerea la dispoziție a infrastructurii necesare, de către Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, nu reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art. 142 din Codul de procedură penală.
  2. În procedura prevăzută de articolul 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, precum și de articolul 150 alin. (5) din Codul de procedură penală, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, chiar dacă există un mandat de supraveghere tehnică de aceeaşi natură emis anterior, aceste dispoziții legale instituind o procedură specială, derogatorie de la prevederile art.139 din Codul de procedură penală.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 02 octombrie 2023.

 

Decizia nr. 65 în dosarul nr. 1910/1/2023

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa – Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie în dosarul nr. 8371/118/2021/a1*, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

„1. Aplicarea dispozițiilor art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală – în cauze în care urmărirea penală este obligatoriu a fi efectuată de către procuror – constând în delegarea de către procurorul care efectuează urmărirea penală a efectuării unor acte de urmărire penală către organele de cercetare ale poliției judiciare, este sau nu este condiționată de respectarea dispozițiilor art. 201 din Codul de procedură penală, cu trimitere la dispozițiile art. 200 din Codul de procedură penală?

  1. În aplicarea dispozițiilor art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală – cu eventuala incidență a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, corelate cu Decizia nr. 302/2017 a Curții Constituționale – este sau nu este limitată delegarea efectuării unui act de urmărire penală, de către procurorul ce efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală, la ipoteza imposibilității efectuării actului de către acesta, sau la un anume volum/proporție a efectuării actelor de urmărire penală prin delegare?
  2. Dispozițiile art. 7 alin. (1) și alin. (6) din Ordonanța de urgență nr. 78 din 16 noiembrie 2016 a Guvernului României, aprobată prin Legea nr. 120/2018, înlătură efectele dispozițiilor art. 56 alin. (3) din Codul de procedură penală – eventual corelate cu cele ale art. 201 din Codul de procedură penală, cu trimitere la dispozițiile art. 200 din Codul de procedură penală – în sensul că actele de urmărire penală efectuate de către ofițerii și agenții de poliție judiciară detașați la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, din dispoziția procurorului, sunt considerate acte de urmărire penală efectuate nemijlocit de către procuror în exercitarea atribuției de efectuare în mod obligatoriu a urmăririi penale, fără alte condiționări în afara efectuării acestora din dispoziția scrisă a procurorului?”

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 octombrie 2023.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

  

În şedinţa din 18 septembrie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat trei sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

 

Decizia nr.56 în dosarul nr. 1235/1/2023

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești – Secţia penală și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. 248590/2022/a1, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

„1. Dacă procedeul probator al accesului la un sistem informatic poate fi utilizat atunci când (i) suportul informatic se află în detenția fizică a organului de urmărire penală, sau dacă acest procedeu probator permite doar (i) pătrunderea de la distanță într-un astfel de sistem în vederea monitorizării/supravegherii activității derulate?

2. Dacă opțiunea asupra emiterii, obținerii și/sau utilizării unui mandat de acces la un sistem informatic sau a unui mandat de percheziție informatică în vederea copierii integrale a datelor aflate într-un sistem informatic aflat în posesia organului de urmărire penală reprezintă o chestiune de oportunitate, aflată în sfera de apreciere a organului de urmărire penală sau o chestiune de legalitate, supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară?”

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2023.

 

Decizia nr. 57 în dosarul nr. 1407/1/2023

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău, Secţia Penală şi pentru Cauze Penale cu Minori şi de Familie, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

,,Constituie infracţiune, în condiţiile art. 335 alin. (3) din Codul Penal, acţiunea de încredinţare a unui vehicul pentru a fi condus pe drumurile publice unei persoane despre care ştia că se află sub influenţa alcoolului, în cazul în care aceasta din urmă săvârşeşte infracţiunea de refuz de prelevare de probe biologice în vederea determinării alcoolemiei, fiind trimisă în judecată pentru această infracţiune?.”

Stabilește că:  Fapta  de a  încredința un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care știe că se află sub influența alcoolului, dar care a refuzat sau s-a sustras de la prelevarea de mostre biologice şi care este trimisă în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 337 din Codul penal,  nu întrunește condițiile de tipicitate pentru reținerea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (3) din Codul penal.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 septembrie 2023.

 

Decizia nr. 58 în dosarul nr. 1470/1/2023

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău – Secția penală şi pentru cauze cu minori şi de familie în dosarul nr. 2168/321/2021, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Termenul general de prescripţie pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe în modalitatea violenţei în familie, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal cu aplicarea art. 199 alin. (1) din Codul penal, ambele norme raportate la art. 187 din Codul penal privind înţelesul noţiunii de pedeapsa prevăzută de lege, este cel arătat de art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal sau cel indicat de art. 154 alin. (1) lit. d) din Codul penal, respectiv natura juridică a art. 199 alin. (1) din Codul penal este: 1. de infracţiune de sine-stătătoare (autonomă); 2. de formă agravată a infracţiunii pe lângă care se aplică (în primele 2 situaţii termenul general de prescripţie fiind astfel de 8 ani) sau 3. de cauză specială de agravare a pedepsei în anumite circumstanţe (în această din urmă situaţie termenul general de prescripţie fiind astfel de 5 ani)” şi stabileşte că:

Incriminarea din art. 199 alin. (1) din Codul penal reprezintă o variantă agravată a infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal.

Termenul general de prescripţie pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe în modalitatea violenţei în familie, prevăzută de art. 193 alin. (2) din Codul penal cu aplicarea art. 199 alin. (1) din Codul penal, este cel arătat de art. 154 alin. (1) lit. c) din Codul penal.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 septembrie 2023.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

În şedinţa din 19 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr.47 în dosarul nr. 1048/1/2023

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Constanţa, Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, prin încheierea de şedinţă din data de 10 februarie 2023, pronunţată în dosarul nr. 4392/118/2022/a1, prin care solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:

Cu privire la modul de aplicare al dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, art. 309 alin. (1) din Codul de procedură penală şi art. 315 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, în cadrul procedurii de cameră preliminară reglementată de art. 342 şi următoarele din Codul de procedură penală, respectiv dacă, în cadrul acestei proceduri – vizând verificarea legalităţii sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală (în contextul analizării, în principal, a unor excepţii de nelegalitate a actului de punere în mişcare a acţiunii penale şi a actului de sesizare a instanţei, pentru motivul emiterii acestora după împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale) – judecătorul de cameră preliminară poate reţine împlinirea acestui termen, pe cale incidentală, ca temei concret al unor nelegalităţi ale actelor contestate, respectiv al unei nelegalităţi privind administrarea probelor ulterior împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, în mod subsecvent constatării nulităţii actului de punere în mişcare a acţiunii penale?”

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 iunie 2023.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casație și Justiție

  C O M U N I C A T

 În şedinţa din 29 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluţionat o sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunţată următoarea soluție:

Decizia nr. 43 în dosarul nr. 914/1/2023

 Admite sesizările formulate de Curtea de Apel Suceava, Secţia penală și pentru cauze cu minori în dosarul nr. 500/39/2022, respectiv Curtea de Apel Cluj, Secţia penală și de minori în dosarul nr. 547/33/2022, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

Dispozițiile art. 426 lit. b) și art. 431 din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că instanța care soluționează pe fond contestația în anulare are competența să reanalizeze care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză?”;

„Dispoziţiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că instanţa care soluţionează contestaţia în anulare are competenţa, în etapa soluţionării pe fond a contestaţiei, să reanalizeze care dintre legile penale care s-au succedat în timp este mai favorabilă, în cazul în care se invocă incidenţa unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost avută în vedere în procesul de analiză a legii penale aplicabile cauzei? și

Omisiunea instanţei de apel de a se pronunţa asupra incidenţei unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu legea penală mai favorabilă de la data comiterii faptei până la data judecării cauzei în apel, poate fi invocată prin intermediul contestaţiei în anulare, întemeiate pe dispoziţiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală?” şi stabileşte următoarele:

  1. Dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală se interpretează în sensul că instanța care soluționează pe fond contestația în anulare nu poate să reanalizeze care dintre legile penale ce s-au succedat în timp este mai favorabilă în cazul în care se invocă incidența unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu o lege succesivă care nu a fost reținută ca fiind mai favorabilă în cauză.
  2. Omisiunea instanţei de apel de a se pronunţa asupra incidenţei unei cauze de încetare a procesului penal în raport cu legea penală mai favorabilă de la data comiterii faptei până la data judecării cauzei în apel nu poate fi invocată prin intermediul contestaţiei în anulare, întemeiate pe dispoziţiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 mai 2023.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare și Relații Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

 C O M U N I C A T

 În şedinţa din 15 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat trei sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.38 în dosarul nr. 519/1/2023

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de apel Constanţa, Secţia penală prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

“1. Aplicarea dispozițiilor art. 158 alin. (3) din Codul de procedură penală (în referire la abilitarea procurorului de a încuviința continuarea efectuării percheziției în locurile învecinate celui cu privire la care judecătorul de drepturi și libertăți a autorizat efectuarea percheziției) este sau nu este condiționată de către descrierea acestor locuri învecinate în conținutul încheierii prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției, respectiv în cuprinsul mandatului de percheziție, raportat la prevederile art. 158 alin. (7) lit. f) din Codul de procedură penală.

  1. Pot sau nu pot fi supuse verificării de legalitate, în procedura de cameră preliminară având de soluționat legalitatea administrării probelor, eventualele neregularități ale încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți prin care s-a încuviințat efectuarea percheziției.”.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 mai 2023.

 

Decizia nr. 39 în dosarul nr. 672/1/2023

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 1120/122/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

„Dacă dispoziţiile art. 10 alin. 11 din Legea nr. 241/2005 sunt aplicabile în ipoteza acoperirii prejudiciului ca urmare a unei activităţi nevoluntare, respectiv a unei proceduri de executare silită?”.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 mai 2023.

  

Decizia nr. 40 în dosarul nr. 677/1/2023

 Respinge, ca inadmisibile, sesizările formulate de Curtea de Apel Constanța – Secția penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, în dosarul nr. 581/36/2022, și Curtea de Apel Brașov, Secţia penală, în dosarul nr. 419/64/2022, prin care se solicită dezlegarea următoarelor chestiuni de drept:

  1. „Dacă eroarea de procedură, constând în omisiunea instanței de apel de a analiza o cauză de încetare a procesului penal, întemeiată pe incidența dispozițiilor referitoare la prescripția răspunderii penale și efectele Deciziei Curții Constituționale a României nr.358/26.05.2022, poate fi examinată ca motiv al contestației în anulare, prevăzute de art.426 lit. b) din Codul de procedură penală, în etapa admiterii în principiu sau după parcurgerea acestei etape, în raport cu existența unor circumstanțe noi, evidențiate după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare cu privire la cauza de încetare a procesului penal și dispozițiile art.1 alin. (5) și art.147 alin. (4) din Constituția României, coroborate cu dispozițiile art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cele ale art.11 alin. (3) din Legea nr.47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la efectele obligatorii și pentru viitor ale deciziilor Curții Constituționale a României în cauzele definitiv soluționate”.
  2. În interpretarea dispoziţiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, constituie o eroare de procedură omisiunea instanţei de apel de a analiza, potrivit art. 5 din Codul penal, incidenţa în cauză unei legi penale mai favorabile cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, respectiv împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale?

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 mai 2023.

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

 În şedinţa din 20 martie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în cauză, a soluționat o sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțată următoarea soluție:

Decizia nr.19 în dosarul nr. 2413/1/2022

Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj – Secţia penală și de minori, în dosarul nr. 1014/112/2019, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:

Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 105 alin. (2) din Codul penal, instanţa de apel are posibilitatea legală ca, reţinând că sunt îndeplinite condiţiile de acordare a liberării condiţionate în raport de pedeapsa rezultantă dispusă de prima instanţă în urma operaţiunilor de contopire între pedeapsa aplicată pentru infracţiunea dedusă judecăţii şi pedepse anterior aplicate pentru infracţiuni concurente prin hotărâri definitive de condamnare, să acorde liberarea condiţionată în situaţia în care instanţa de fond nu a examinat o atare posibilitate”.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 martie 2023.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziei, aceasta se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Biroul de Informare şi Relaţii Publice

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

C O M U N I C A T

În şedinţa din 13 februarie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluționat două sesizări în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunțate următoarele soluții:

Decizia nr.9 în dosarul nr. 2545/1/2022

 Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov – Secția penală prin încheierea de ședință de la data de 16 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. 1802/62/2019, prin care solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept în materie penală:

 Dacă unitatea militară – spital militar este autoritate publică sau instituţie publică, iar în cazul în care este instituţie publică, dacă o instituţie publică – unitate miliară – poate fi subiect activ în calitate de autor al unor infracţiuni de serviciu şi de corupţie, respectiv infracţiunea de luare de mită, prevăzută de dispoziţiile art. 289 alin. (1) din Codul penal şi abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal, infracţiuni care prevăd subiect activ nemijlocit calificat, funcţionar sau funcţionar public., şi stabileşte că:

Spitalul miliar este instituţie publică în sensul art. 135 din Codul penal, iar aceasta nu poate fi autor al infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 289 alin. (1) din Codul Penal şi abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul penal.

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2023.

 

Decizia nr.10 în dosarul nr. 2564/1/2022

 Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Galaţi – Secția penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 2564/1/2022 prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de drept în materie penală:

„Dacă sintagma «când două sau mai multe hotărâri judecătoreşti definitive nu se pot concilia», ce constituie conţinutul articolului 453 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, precum şi sintagma «toate hotărârile care nu se pot concilia» ce constituie conţinutul articolului 453 alin. (5) din Codul de procedură penală se referă şi la situaţia în care starea de neconciliabilitate s-a creat între o hotărâre civilă definitivă cu caracter sancţionator şi, pe de altă parte, o hotărâre penală definitivă, în condiţiile în care ambele hotărâri definitive au ca obiect stări de fapt identice sau conexe.”

Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin.3 din Codul de procedură penală.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 februarie 2023.

  

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

Biroul de Informare şi Relaţii Publice